Editura Omonia și UER PRESS anunță apariția volumului ”Limba ca vehicul de civilizație. Iradierea limbii grecești”, de Vassilis Papadopoulos. Traducere de Elena Lazăr. Ediție bilingvă. Lucrarea ”Limba ca vehicul de civilizație. Iradierea limbii grecești”, al cărei autor este Excelența Sa Vassilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene în România până în toamna trecută, are ca punct de plecare o conferință ținută în capitalele unde a fost ambasador – la Kiev și la București. Textul conferinței, prelucrat și îmbogățit, a devenit cartea apărută în toamna 2019 la Editura ateniană Periplous/Dionysis Vitsos și tradusă acum și publicată la București. A treia carte a ES Vassilis Papadopoulos, după romanul Olya. Două ierni și o primăvară (2018) și Yorgos Seferis între diplomație și poezie (2019), publicată la București, ediția este rodul colaborării dintre Editura Omonia și Editura Uniunii Elene din România, UER PRESS.
Sinteză care prezintă istoria limbii elene, cu accent pe rolul ei de vehicul de civilizație, în general, dar și de vehicul al culturii grecești în special, cartea este deosebit de utilă pentru oricine e interesat să afle principalele etape ale evoluției limbii grecești până astăzi. În cele 14 capitole, sintetice, dar bogate în informații de ordin istoric, lingvistic și cultural, se derulează uluitoarea istorie de mai bine de 40 de secole a limbii grecești, 40 de secole de când, fără întrerupere, cel puțin din 2000 î.Hr., în Grecia se vorbește limba greacă. „O admirabilă continuitate, după cum subliniază autorul, cu toate transformările pe care orice organism viu este firesc să le suporte… Cazul limbii grecești, în vâltoarea istoriei, este unul caracteristic. Aparține unui neam care în repetate rânduri a venit în contact cu zeci de alte civilizații, a fost răspândită prin numeroase colonizări și cuceriri până la capătul de atunci al lumii, a supraviețuit când neamul a fost cucerit de popoare străine, a fost mereu deschisă la influențe externe și până astăzi nu a pierdut această ultimă trăsătură. Prin urmare, este mult mai interesant cazul acesta decât acela al unui neam care a rămas închis și izolat de-a lungul istoriei lui.” Cititorul va afla cu surprindere, printre altele, că suveranul indian Așoka (sec.3 î.Hr.) își emitea decretele unele exclusiv în limba lui Homer, altele bilingve, că împăratul roman Marcus Aurelius și-a scris eseul filosofic Gânduri către sine însuși nu în latină, ci în greacă, iar savantul englez Isaac Newton își lua notițele la Trinity College tot în greacă.
Lucrarea, bilingvă, este însoțită de ilustrațiile color ale ediției originale, la care s-au adăugat și imagini care au legătură cu prezența limbii elene pe sol românesc. Prezență evidențiată de autor în cuvântul-înainte către cititorul român:
„Un loc aparte în ce privește influența limbii grecești îl ocupă, cred, România. O țară vecină cu Grecia, mereu primitoare pentru greci…O țară care a fost administrată o vreme, cel puțin în Țara Românească și Moldova, de domni greci. În România s-au înființat una dintre primele tipografii grecești și una dintre primele școli superioare în limba greacă, fapt deosebit de important pentru istoria neamului elen, educația și literatura greacă.
Consider, așadar, o coincidență fericită că această carte despre iradierea limbii grecești și rolul ei ca vehicul de civilizație se traduce în română. Ca ambasador, sunt sigur că va contribui la nuanțarea relațiilor excelente dintre cele două țări și popoare. Ca scriitor, cred că va constitui un material util pentru cei care studiază limba greacă, ca și pentru cercetători ai istoriei românești în general, nu numai ai literaturii.”
Lucrarea a fost lansată luni, 10 februarie a.c., la Academia Română, în cadrul unei ample manifestări dedicată Zilei Limbii Elene. Din 2017 statul grec a hotărât ca 9 februarie, ziua comemorării poetului național Dionysios Solomos (1798-1857), să devină Ziua Mondială a Limbii Elene. Prin Legea 204/2018, inițiativă a deputatului Dragoș Zisopol, președintele Uniunii Elene, din 2018 Ziua Limbii Elene se serbează și în România.
Ambasadorul Vassilis Papadopoulos (n.1960, Atena) a absolvit dreptul la Universitatea din orașul natal și a urmat studii masterale de drept internațional și european în Franța. Din 1985 a urmat cariera diplomatică, ocupând posturi în centrala Ministerului Afacerilor Externe, la San Francisco, la Kiev, la New York (Misiunea Permanentă a Greciei pe lângă ONU), la Bangkok și ca ambasador la Kiev și București. A predat mai mulți ani la academia diplomatică a Ministerului de Externe cursuri de practica diplomației și culturale și a susținut la diverse universități și academii diplomatice conferințe pe teme de politică externă, ca și de cultură și limbă. Este autorul unui volum de însemnări de călătorie, În Orientul Îndepărtat. Impresii ale unui diplomat, al romanului Olya. Două ierni și o primăvară, tradus în trei limbi. Preocupările sale pentru opera celui dintâi laureat grec al Premiului Nobel, Yorgos Seferis (1900-1971), s-au concretizat într-un eseu (Yorgos Seferis între diplomație și poezie, București, 2019) și în ampla lucrare Diplomație și poezie. Cazul lui Yorgos Seferis publicată în 2019 la editura ateniană Ikaros.
Vassilis Papadopoulos
Limba ca vehicul de civilizație. Iradierea limbii grecești
Traducere de Elena Lazăr
Ediție bilingvă. București, Editura Omonia și UER PRESS, 104 p.
As dori sa stiu de unde pot achizitiona aceasta carte. Va mulțumesc