spot_img

România prezintă „Originile Europei“, prin artefacte cu o vechime de aproape șapte mii de ani, la festivalul EUROPALIA

Peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României prin cerectări arheologice mai vechi sau mai recente, piese deosebit de valoroase aparținând culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului, precum și culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a fierului vor fi expuse la Muzeul Le Grand Curtius din Liège, Belgia, în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020, în cadrul festivalului EUROPALIA.

Intitulată „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, expoziția este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.Vor fi expuse artefacte de primă importanță din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului și a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziție se numără: „Gânditorul” și „Femeie șezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanța); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelnița, a doua jumătate amileniului Va. Chr., descoperit în așezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călărași); vasul antropomorf de la Parța (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumușica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate amileniului Va. Chr., piesă descoperită în stațiunea preistorică de la Bodeștii de Jos, jud. Neamț); depozitul de la Hăbășești (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului Va. Chr., descoperit într-o locuință din așezarea de la Hăbășești, jud. Iași); vasele afumătoare de la Oarța (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarța de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureș); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) și Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparținând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureș) și Hinova (jud. Mehedinți), datând de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă și chihlimbar din Peștera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peșteră de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiș), Sâg (jud. Sălaj) și Brâncovenești (jud. Mureș), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de la Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.).

Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în data de 7 noiembrie 2019, în prezența unor oficialități, reprezentanți ai României și Belgiei.

Expoziția aduce în atenția publicului și a specialiștilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu și inedit periplu prin civilizațiile (culturile arheologice) preistorice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual, prezentând în premieră o serie de importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii, precum: figurinele antropomorfe de la Vitănești, printre care„Gânditorul” cu ochi de scoică, vasul antropomorf de la Seciu și cel zoomorf de la Mălăieștii de Jos, masca de la Uivar,podoabele din aur din necropola eneolitică de la Pecica, în vreme ce pentru epoca bronzului sunt de remarcat ceașca de aur de la Bistrița – Dealul Târgului; carul miniatural de la Carei – Bobald; reprezentările și vasele avimorfe de la Cârlomânești – La Arman, Plosca și Sânpaul; psalia decorată din os de la Cârlomănești, iar pentru perioada epocii fierului colanul din 7 torques-uri de la Tărtăria – Podu Tărtăriei vest.

Expoziția pune accent pe rolul și semnificațiacivilizațiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spații și comunități la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizației Europei și teme precum schimbul la distanță, circulația unor idei, tehnologii și materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică și tematică. Expoziția este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă și spiritualitate – o selecție a unor artefacte de excepție, mărturii unicat ale credințelor oamenilor preistorici; Putere și prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoașterii și înțelegerii unor concepte și valori ale societăților timpurii.

Curatorii expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“ sunt: dr. Corina Borș și dr. Katia Moldoveanu, din partea Muzeului Național de Istorie a României, și Geoffrey Schoefs, din partea Muzeului Le Grand Curtius. Coordonatorii acestui proiect cultural din cadrul Festivalului Europalia sunt: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Cornel Ilie, dr. Corina Borș, dr. Oana Ilie, dr. Katia Moldoveanu (MNIR), Jean-Marc Gay și Geoffrey Schoefs (Muzeul Le Grand Curtius), Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).

Deopotrivă, la realizarea expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“ au contribuit: Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia; Muzeul Județean Teleorman – Alexandria; Complexul Muzeal Arad; Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare; Muzeul Județean „Vasile Pârvan” – Bârlad; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Muzeul Municipiului București; Muzeul Județean Buzău; Muzeul Romanațiului – Caracal; Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță – Caransebeș; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj; Institutul de Arheologie și Istoria Artei – Cluj; Muzeul Olteniei – Craiova; Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva; Muzeul Județean „Teohari Antonescu” – Giurgiu; Complexul Național Muzeal „Moldova” – Iași; Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița; Muzeul Țării Crișurilor – Oradea; Complexul Muzeal Județean Neamț – Piatra Neamț; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești; Muzeul Banatului Montan – Reșița; Muzeul Județean Satu Mare; Muzeul Municipal „Ioan Raica” – Sebeș; Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe; Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș; Muzeul Național al Banatului – Timișoara; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie – Zalău.

Proiectul expozițional va fi completat de un program cultural conex, care va include o serie de conferințe publice susținute de specialiști români în domeniul arheologiei preistorice, ghidaje curatoriale, dar și concerte. Detalii despre aceste evenimente culturale asociate expoziției vor fi anunțate pe website-ul Muzeului Național de Istorie a României (www.mnir.ro) și cel al Muzeului Le Grand Curtius din Liège (www.grandcurtius.be/index.php/fr/le-musee).

Muzeul Le Grand Curtius este una dintre cele mai importante atracții culturale ale regiunii Valonia din Belgia, găzduind diverse colecții ale căror cronologie cumulează șapte milenii de preistorie și istorie. Astfel, în frumosul palat renascentist (în stilul specific văii râului Meuse), edificat pentru Jean de Corte (numit și Curtius), sunt actualmente reunite sub egida Le Grand Curtius, Muzeul Armelor, Muzeul Sticlei, Muzeul de Arheologie și Arte Decorative și Muzeul Artei Religioase, inclusiv al celei specifice văii râului Meuse (Maar).

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.

www.grandcurtius.be www.mnir.rowww.icr.rowww.europalia.eu  

 

Fotografii : © MNIR

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508