Institutul Prezentului (IP) anunță un nou eveniment ca parte a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. Al cincilea eveniment din cadrul seriei este dedicat întrebărilor deschise de istoria recentă a artei textile în spaţiul est-european și internaţional în perioada 1960–1980, perioadă ce determină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul de utilizare, interpretare și chestionare teoretică și artistică a mediului. Redefinirea posibilităţilor de lucru cu materialitatea, organicitatea şi dimensiunea imersivă a textilului la începutul anilor ’60, perioadă de turbulenţe şi transformări în geopolitica internaţională, determină repoziţionarea artei textile în cîmpul artelor vizuale, părăsirea poziţiei sale marginale în favoarea unei ascensiuni care se va păstra pînă la începutul anilor ’80. Trecerea de la formalismul specific artelor aplicate la autonomia mediului are loc prin articularea unui nou tip de discurs ce reflectă o radicalizare a viziunii artistice, formularea unei noi estetici care transgresează locurile comune şi care reuşeşte să imagineze o poziţionare specifică faţă de anumite tradiţii locale şi practici comunale (ritualice) faţă de tensiuni ideologice şi politice sau faţă de anumite preocupări din arta minimalistă şi conceptuală a vremii. Formarea unor reţele internaţionale de promovare a noilor tendinţe în arta textilă, precum Bienala de la Lausanne (1962) sau Trienala de Tapiserie de la Łódź (1972), sau deschiderea unor expoziţii internaţionale precum Wall Hangings (MoMA, 1969), Perspectief in textiel (Stedelijk Museum Amsterdam, 1969) reușesc să aducă în prim-plan internaţional poziţii artistice-reper din Europa de Est ale căror practici sintetizează căutările momentului de spaţializare a mediului, de sculpturalizare și abstractizare a formelor. Prezentarea de faţă urmărește o repunere în context a naraţiunilor artei textile, întorcînd privirea către anumite momente și studii de caz, adesea uitate sau trecute cu vederea.
**
Privind spre viitor, privind în trecut #5
SUSANNE ALTMANN
joi, 26 septembrie 2019, ora 19:00
Rezidența BRD Scena9, strada I. L. Caragiale nr. 32, București
acces liber, eveniment în limba engleză
**
Susanne Altmann. Desprindere.
Artistele din Blocul Estic reinventează arta textilă și a fibrelor
Deseori, lucrul artistic cu textile, ţesături și fibre este asociat vieţii domestice feminine sau, în cel mai bun caz, este categorisit ca artă aplicată. Artiste din Europa Centrală și de Est precum Magdalena Abakanowicz, Christa Jeitner, Ana Lupaș și Adriena Šimotová au sfidat aceste interpretări cu mult înainte de 1989. Au făcut acest lucru infuzînd maleabilitatea sculpturală și mundană a acestor materiale cu agresiune, suferinţă și anxietate. Materialele pe care le-au creat în procesul artistic au căpătat o autonomie sculpturală. În experienţa lor tactilă se face mereu simţită o conexiune cu îmbrăcămintea și, odată cu ea, o legătură cu acel „strat” antropologic care în esenţă separă sau protejează corpul individului de spaţiul social. Prezentare va încerca să pledeze pentru o interpretare responsabilă a artei textile înainte de 1989 și să sublinieze unicitatea și originalitatea sa revoluţionară. Cercetarea modului în care acest mediu s-a dezvoltat și a transgresat ideile comune canonului (post)modern este abia la început. Este nevoie de o re-evaluare decisivă pe baza unor parametri estetici și raportaţi la meșteșug, pe lîngă analizele socio-politice care, cel mai adesea, încă pun în umbră o perspectivă istorică a artei.
Susanne Altmann este istoric de artă stabilit la Dresda. A studiat istoria artei și filozofia la Dresda și la New School for Social Research din New York. Între 1998–1999 a asistat departamentul curatorial al Dia Center for the Art din New York, iar în 2004 a primit o bursă de cercetare la Universitatea Oxford. Pe lîngă diverse activităţi curatoriale și editoriale, din 2004 s-a concentrat pe studiul producţiei artistice din zona socialistă a Europei înainte și după 1989. Cercetările sale abordează atît ideea dezvoltării unui canon, cît și modalităţile de recepţie ale avangardelor non-conformiste, inclusiv adresînd recontextualizarea artei create în Germania de Est. Eseul său despre Gabriele Stötzer și Grupul de artiste de la Erfurt a fost publicat în cartea All-women Art Spaces in Europe in the Long 1970s (eds. Agata Jakubowska și Katy Deepwell, Liverpool University Press, 2018). În 2017, monografia sa cu privire la opera artistei Magdalena Jetelova a fost inclusă în catalogul expoziţiei dedicate acesteia la Galeria Naţională de Artă din Praga. Recent, a contribuit la un studiu despre arta textilă în spaţiul Europei comuniste pentru monografia artistei Magdalena Abakanowicz (Muzeul Central de Artă Textilă, Lodz, Polonia). Din 2010, Altmann a predat istoria artei contemporane și germane a secolelor 20 și 21 în cadrul Academiei de Arte Frumoase din Dresda (HfBK, programul DAAD în limba engleză). În decembrie 2018, expoziţia sa The Medea Insurrection. Radical Women Artists behind the Iron Curtain s-a deschis la Colecţia Publică de Artă din Dresda (Albertinum, Kunsthalle Lipsiusbau) și va fi itinerată în SUA (Wende Museum of Cold War, Los Angeles) în 2019. Catalogul expoziţiei a fost publicat în 2019 la Walter König, Köln.
Institutul Prezentului este o platformă de cercetare și resurse artistice în domeniul culturii vizuale și performative creată de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban. Centrat pe artiști și istoriile lor personale, pe experiențe determinate temporal și forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici și situații din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnațională și transculturală.
Privind spre viitor, privind în trecut #4 este parte a proiectului Uncanny Fabrics. Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Parteneri: Rezidența BRD Scena9/ Fundația9, CEREFREA/ Villa Noël. Identitate eveniment: Sebastian Pren.
Zorka Ságlová, Așezarea scutecelor la Sudoměř, 1970 (detaliu). Foto: Jan Ságl. Prin amabilitatea Galeriei Naționale din Praga // Zorka Ságlová, Laying out Nappies at Sudoměř, 1970 (detail). Photo: Jan Ságl. Courtesy of the National Gallery in Prague
