„Intelectualul evreu român în Israel”- masă rotundă la „Cafeneaua Românească” de la ICR Tel Aviv

sept. 6th, 2019 | By | Category: Postcard

În continuarea seriei de evenimente din cadrul „Cafenelei Românești”, ICR Tel Aviv a organizat și găzduit o masă rotundă cu titlul „Intelectualul evreu român în Israel”. Evenimentul, desfășurat în limba română și moderat de Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, a avut loc în data de 5 septembrie 2019 și a beneficiat de participarea următorilor invitați: Mihaela Gligor (cercetător la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca), Raphael Vago (profesor la Universitatea din Tel Aviv) și Paul Farkaș, traducător.

În deschidere, Cleopatra Lorințiu a făcut o scurtă prezentare a activității și intereselor academice ale Mihaelei Gligor, care a împărtășit cu publicul detalii privind munca de arhivă ce a condus-o spre Israel și despre întâlnirile avute aici cu intelectuali de seamă, de origine română, ce i-au marcat parcursul profesional, dar și personal. Merită menționat, în acest sens, munca în domeniul studiilor indiene care s-a concretizat cu deschiderea Centrului clujean pentru studii indiene ce activează în cadrul Universității Babeș-Bolyai.

 

Paul Farkaș, traducător în limba ebraică al mai multor volume de Ana Blandiana sau Radu Țuculescu, a povestit despre parcursul personal și dificultățile inerente procesului de integrare profesională, în cazul său în domeniul educației (profesor de limba engleză timp de aproape 40 de ani), presărându-și prezentarea cu mici anecdote.

 

Dr. Raphael Vago, cunoscut istoric la Universitatea din Tel Aviv, a accentuat complexitatea procesului de integrare și acomodare în diferite etape istorice a intelectualilor israelieni cu rădăcini românești.

 

Seara a fost completată de intervențiile dr. neurolog Jean Askenazy, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, și dr. Lucian Zeev Herșcovici, de la Biblioteca Națională din Ierusalim, care au oferit exemple concrete de evoluții ale intelectualilor evrei, deopotrivă reprezentativi pentru cultura română și pentru peisajul cultural și științific israelian.

 

Pentru majoritatea, istoria trăită a fost/este, de cele mai multe ori, greu de explicat într-o manieră obiectivă. Intelectualii evrei de origine română, stabiliți în Israel imediat după 1948, s-au aflat în mijlocul evenimentelor relatate în cărțile de istorie și mulți dintre ei au fost oameni importanți care au marcat destine. Discuția a pornit de la acest aspect și s-a axat, într-o primă parte, pe viața și întâmplările trăite de intelectualii evrei români care au ajutat la începuturile culturale ale noului stat Israel. S-a făcut apel atât la documente de arhivă, precum și la mărturii de familie, fiind prezentate detalii despre documentele găsite în arhive și publicate în ultimii ani în volumele Theodor Lavi în corespondență (volum editat de Mihaela Gligor și Miriam Caloianu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012) și Intelectuali evrei și presa exilului românesc (volum editat de Mihaela Gligor și Miriam Caloianu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2013). Dialogul s-a mutat, apoi, înspre prezent – „Cum sunt priviți azi intelectualii evrei români în Israel?”, intervențiile invitaților fiind menite să contureze o imagine de ansamblu.

 

Număr de vizualizări :471


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro