spot_img

„URS GEEST”: reinventarea dansului ritualic al ursului în culturile română şi belgiană în EUROPALIA România

Proiectul de artă contemporană „URS GEEST”, al artiştilor Casper Fitzhue (România) şi Bart van Dijck (Belgia), care constă într-o instalaţie şi un performance, va fi prezentat în perioada 6 octombrie – 12 decembrie în cadrul Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA 2019, coordonat de Institutul Cultural Român, la care România are statut de invitat de onoare. 

„Casper Fitzhue și Bart van Dijck sunt doi artiști care prin creativitatea și spiritul lor inovator au creat conceptul pentru Urs Geest, o expoziție interactivă care va oferi publicului belgian un portal spre tradiția Jocului Ursului, prin implicarea vizitatorilor în fiecare aspect care ține de spiritualitatea poporului român. Cei doi artiști au făcut o cercetare amănunțită a acestui obicei, pentru a-l transpune într-un limbaj nou la Galeria CIAP din Hasselt, Belgia, și în cadrul comunității orașului gazdă. Mesajul lor va fi transpus într-o experiență senzorială a sunetului, imaginii, gustului și mirosului, pe care cei doi le vor reproduce prin propriile creații sculpturale, fotografice, video și relaționale, astfel încât publicul să pătrundă în dimensiunea lor creativă, care propune reapropierea oamenilor prin legături directe, neintermediate de canalele moderne de comunicare“, a declarat Alexandru Gligor, ICR, coordonatorul proiectului.

Vernisajul va avea loc pe 5 octombrie 2019, la galeria de artă contemporană CIAP din Hasselt, Belgia, unde vizitatorul va urma un traseu „dinspre lumea reală către una transcendentală“. Mai multe săli ale galeriei vor fi amenajate astfel încât să semnifice somnul, hibernarea și trezirea, iar un film documentar va expune aventura celor doi artişti. Curatorul expoziţiei este Louise Osieka.

 

Expoziţia va fi precedată de un performance al artiştilor care vor interacţiona cu localnicii din oraşul belgian Hasselt. Aceştia vor bate din uşă în uşă, invitându-i la eveniment și oferindu-le o băutură numit jenever, fabricată în ediție limitată special pentru acest proiect. Astfel, la jumătatea lunii septembrie, Casper Fitzhue şi Bart van Dijck vor invita oamenii la eveniment cu o ploscă pe care o vor confecţiona plecând de la modele tradiţionale româneşti de vase din lut care se folosesc în anumite zone din România.

 

„Băutura este făcută în acelaşi oraş în care este organizată expoziţia, Hasselt, la una dintre cele mai renumite distilerii care face jenever, un fel de ţuică. Am vorbit cu şeful de producţie pentru a ne face propriul urs jeest, băutură infuzată cu rădăcini şi plante pe care ursul le consumă când se trezeşte din hibernare”, a explicat Casper Fitzhue.

 

„Sunt interesat de ritualuri, tradiţii, folclor, dar şi de şamanism. Pentru mine, acestea înseamnă rădăcini umane, interculturale, aproape universale. Mai înseamnă conectarea cu natura, cu animalele, cu plantele, cu oamenii, care sunt aduşi laolaltă. În oraşul în care am crescut, în Belgia, am descoperit că exista o tradiţie prin care oamenii mergeau cu ursul din uşă în uşă. Este interesant că se întâmplă şi în România, aflată într-o regiune diferită. Mă documentam şi am găsit imagini cu ritualul ursului şi am fost entuziasmat. Aşa că m-am decis să vin în România”, a declarat Bart van Dijck.

 

„Pentru mine şi pentru Bart a fost ceva nou deopotrivă să mergem la ţară iarna. După ce am colindat o noapte cu ursul pe la casele oamenilor, primind uneori câte o băutură ca să ne încălzim, parcă devenisem o familie de urşi, pentru că ajungeai să-i cunoşti pe oameni. Unii nu erau echipaţi, doar priveau, dar până la urmă au făcut parte din ceremonial”, a declarat Casper Fitzhue.

 

Combinând tradiţii locale belgiene cu cele româneşti, cei doi artişti au creat un ritual de trecere unic. Ursul se regăsește deopotrivă în cultura românească și cea belgiană, în strânsă legătură cu tradițiile. Una dintre etapele intermediare ale proiectului s-a desfășurat în lunile iulie și august 2019 la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și la Muzeul Național al Țăranului Român, unde cei doi artiști au avut acces la piese ceramice în formă de urs sau reprezentând Jocul Ursului.

Casper Fitzhue (născut în 1990, la Bucureşti) este un artist de origine română, interesat îndeosebi de comunicare și mediatizare, în strânsă legătură cu arta și designul. Artistul urmărește mai degrabă să pună accent pe forțele externe din spatele operei de artă decât pe caracteristicile tehnice ale acesteia. Stabilit de patru ani în Belgia, Casper Fitzhue și-a creat un amplu portofoliu de expoziții caracterizate de eclectismul diferitelor limbaje artistice pe care le abordează, accesând fiecare detaliu într-o manieră circulară de la opera de artă la expresivitatea din spatele acesteia.

www.casperfitzhue.com

Bart van Dijck (născut în 1974, la Bonheiden) este unul dintre cei mai bine cotați artiști belgieni ai momentului și totodată profesor de sculptură la Academia Regală de Arte Frumoase din Antwerp. Artistul are un impresionant portofoliu care constituie un univers creativ, strâns legat de sculptură, arte performative, fotografie și instalații video și sonore. El se inspiră din folclor, șamanism și subcultura contemporană.

www.bartvandijck.be

Etapa de cercetare a proiectului a fost sprijinită de Ion Blăjan, şeful Secţiei Patrimoniu şi Evidenţă Științifică, Cristina Popescu, cercetător, și echipei Muzeului Național al Țăranului Român pentru accesul la depozitul muzeului și la informațiile despre tehnica și tradiția ceramicii de manufactură, mai ales cea legată de simbolul ursului, cât și de Paulina Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” și domnului Luca Marius, expert muzeograf, pentru vizita ghidată.

 

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare. Detalii: https://europalia.eu/en

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508