Editura Omonia anunță apariția volumului ”Yorgos Seferis. Între diplomație și poezie”, de Vassilis Papadopoulos, cu un cuvânt-înainte al autorului. Traducere din limba greacă de Tudor DINU și Georgiana MOSCU . Îngrijire ediție: Tudor DINU. Ediție bilingvă ( română-greacă), Editura Omonia, București, 2019, 128 pag.
Prima apariție a acestui an în colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia o reprezintă eseul dedicat primului laureat grec al Premiului Nobel, poetul și diplomatul Yorgos Seferis (1900-1971), de către un diplomat și prozator, Excelența Sa Vassilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene la București.
Cartea are ca punct de plecare o conferință, susținută în cadrul unei ample și memorabile manifestări desfășurate în aula Universității București în aprilie 2018. Textul, îmbogățit și adnotat, oferă astăzi cititorului român principalele coordonate ale carierei diplomatice de 37 de ani a lui Yorgos Seferis (a fost, între altele, ambasador în Liban, acreditat și în Siria, Iordania și Irak, și în Marea Britanie) și ale traiectoriei sale poetice, de la debutul din 1931, cu volumul Cotitura care, în opinia autorului, „este o cotitură a poetului spre lumea exterioară, prin decizia de a-și tipări poemele”, până la ultima plachetă publicată, în 1966, Trei poeme ascunse, un fel de testament literar, de o densitate și limpezime expresivă rar întâlnite. O atenție deosebită este acordată și operei eseistice, dar și jurnalului personal, Zile (publicat în șapte volume), și celui politic, din care aflăm detalii – în premieră pentru cititorul român – din laboratorul poetului, eseistului și traducătorului, dar și din biroul diplomatului. Animat de dorința de a face poezia lui Seferis „mai ușor de perceput și mai accesibilă”, Vassilis Papadopoulos apelează la date biografice ca un instrument „cu ajutorul căruia cititorul sau ascultătorul să poată să se apropie de ceea ce a vrut să exprime Seferis prin poemele sale greu accesibile, adică evenimentele care l-au marcat în vremurile nefaste, pline de războaie, catastrofe și dictaturi, pe care s-a întâmplat să le trăiască, și, dincolo de acestea, adevărul vieții și al lumii”.
Dilema trăită de Seferis decenii în șir, de a trece, în aceeași zi, de la limbajul diplomatic rece și precis, la preocupările literare atât de diverse nu putea fi mai bine înțeleasă și descifrată decât de un diplomat scriitor, cum este cazul autorului acestui eseu. „La serviciu”, notează autorul, „Seferis era obligat să scrie în limba pură, dar își redacta poezia și proza în limba populară, era nevoit să folosească alt stil, cu o altă structură și, desigur, cu alte scopuri pentru fiecare din activitățile sale. În mod paradoxal exista un element comun, adică descrierea realității în care trăia, pe cât de limpede și de obiectiv putea, uneori cu distanțarea rece a diplomatului, care e dator să îi descrie cu exactitate ministrului de Externe evoluțiile politice, economice și sociale ale țării în care fusese numit, și alteori cu senzualitatea pătrunzătoare a poetului care simte nevoia de a descrie lumea care îl înconjoară, neliniștile și sentimentele oamenilor și ale sale, marile probleme ale lumii.”
Fragmente din poeme celebre ale lui Seferis sau din corespondența sa, însemnări din jurnalul personal, detalii din momentul conferirii Premiului Nobel în 1963 și impactul acestui eveniment asupra poetului însuși, a cărui binecunoscută exigență față de propria-i operă sporește, sunt tot atâtea repere menite să pună în lumină multiplele fațete ale uneia dintre cele mai complexe personalități ale literaturii grecești și universale a secolului 20.
Versiunea în limba română aparține profesorului Tudor Dinu de la Universitatea din București și doctorandei Georgiana Moscu. Întreaga ediție, bilingvă, este îngrijită de Tudor Dinu.
Lucrarea a apărut cu sprijinul domnului Vasilis Chrelias, aflat statornic alături de Editura Omonia de la începuturile ei.
În colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia au apărut, de-a lungul celor două decenii de existență (a fost inaugurată în 1999), mai bine de două treimi din totalul traducerilor românești din literatura greacă.
Născut la Atena, în 1960, Vassilis Papadopoulos a absolvit în 1982 dreptul la Universitatea din orașul natal și două masterate (în drept internațional, 1983 și drept comunitar european, 1984) la Universitatea din Nancy, Franța. Lector la mai multe universități din Grecia și străinătate pe probleme de politică externă, relații internaționale și culturale. Din 1985 a urmat cariera diplomatică, ocupând posturi în centrala Ministerului elen al Afacerilor Externe, la Consulatul General al Greciei din San Francisco (SUA) sau la Misiunea Permanentă a Greciei pe lângă ONU (New York). Prim-secretar la Ambasada Greciei de la Bangkok (Thailanda)(1996-1999), ambasadorul Greciei în Ucraina și în Republica Moldova (2013-2016), din octombrie 2016 este Ambasadorul Greciei la București. A susținut conferințe pe teme de filosofie, filosofia culturii, limbă sau literatură (Limba ca vehicul de cultură. Cazul limbii grecești, Kiev, 2013). În paralel cultivă literatura. Volumul În Orientul Îndepărtat. Impresii ale unui diplomat, apărut în 2002 în colecția „Oi Topoi/Locurile” a editurii ateniene „Periplous”, cuprinde însemnări din state asiatice unde a îndeplinit misiuni (Thailanda) sau a călătorit (Indonezia, China, Myanmar). Romanul Olya. Două ierni și o primăvară (Atena, 2008), tablou realist al mediului social și politic al Ucrainei postsovietice, a fost tradus deja în limbile ucraineană (Kiev, 2014), rusă și română (București, 2018). Eseul dedicat celui dintâi laureat grec al Premiului Nobel, Yorgos Seferis (1900-1971), urmărește să descifreze „dualitatea ce l-a caracterizat pe Seferis, care a fost de-a lungul întregii vieți și diplomat și poet. Nu este ușor să îndeplinești în același timp în viață două misiuni atât de diferite, și, mai ales, cu același instrument, aceeași pană”.