Cea mai frumoasă ediţie a Festivalului ProEtnica a fost cea cu numărul XVI, desfăşurată ca de obicei în centrul istoric al Sighişoarei. Unanim recunoscută ca deosebită de către dansatorii, cântăreţii minorităţilor etnice, turiştii statornici, de jurnaliştii şi prietenii ProEtnica, deveniţi de-a lungul timpului grupul de fani ai cetăţii medievale şi ai festivalului, ea a lăsat în inimile tuturor o imagine minunată. Nu ştiu ce s-a petrecut diferit de data aceasta faţă de ediţiile anterioare, dar atmosfera bucuriei de a fi împreună, de celebrare a vieţii, a muzicii a creat un sentiment unanim şi participativ de autenticitate, de graţie sufletească. Poate că soarele, culorile costumelor populare, zâmbetele publicului, horele din piaţa cetăţii, zidurile au rezonat şi au dat un plus de strălucire acestei sărbători. Sau poate, subtil, fastul Centenarului Marii Uniri a României, de care a fost privat în anul lui aniversar, s-a insinuat discret în atmosfera de festival. „Sărbătorim împreună!” Acesta a fost simbolul pe care neştiut şi involuntar l-au purtat ca pe o efigie în piept toţi cei prezenţi în cetate, în zilele ultimei decade a lunii august 2018.
„Sărbătorim împreună!”, iar formaţiile muzicale şi de dansuri au consimţit tainic la acest îndemn. De-aici a venit, iată, gândul acesta de armonie, de consonanţă şi firesc, iar un sentiment de prietenie universală a plutit peste întreaga cetate a Sighişoarei. Albanezi, greci, evrei, armeni, croaţi, sârbi, ruşi lipoveni, ucraineni, germani, maghiari, turci, bulgari, italieni, romi, cehi, slovaci, polonezi ş.a. au cântat la fel ca altădată, dar totuşi diferit. Au celebrat împreună, majoritari şi minoritari, ţara în care trăiesc şi pe care o aniversează cu seninătatea şi explozia de bucurie a dansurilor lor. Alături de etnicii din România s-au aflat şi reprezentanţii sorabilor din Germania şi, ştiţi ce?, în momentele când dansau pe ritmurile specifice acestei comunităţi, în hora în care-i angrenau pe toţi cei prezenţi, diferenţele dispăreau şi se topeau în masa policromă de oameni. Au fost 600 de membri ai minorităţilor naţionale care au sărbătorit împreună diversitatea și bogăția culturală a României.
Academia de vară
Festivalul a fost un bun prilej pentru profesorii şi cercetătorii invitaţi la ProEtnica, în cadrul Academiei de vară, de a dezbate teme referitoare la majoritate şi minoritate, iar dintre aceştia amintim pe Radu Carp, profesor la Facultatea de Studii Politice a Universității București, și Meto Nowak, reprezentant al Comisariatului de Stat pentru Sorabi, din cadrul Ministerului Științei, Cercetării și Culturii al Landului Brandenburg, Germania. A fost expusă, printre altele, o Panoramă a minorităților naționale din Europa și a mijloacelor de protecție a acestora prin instrumente supranaționale, a fost dezbătut Impactul prejudecăților asupra dinamicii relațiilor majoritar-minoritare, în special în cazul conviețuirii cu comunitățile romilor şi prezentat Patrimoniul cultural imaterial și Sorbii din Lusatia / Germania – O nouă conștientizare a diversității culturale. Concluzia lucrărilor Academiei Interculturale de Vară ProEtnica a fost aceea că, de-a lungul istoriei, relațiile interetnice au fost în continuă schimbare, lucru valabil și astăzi. Din acest motiv este nevoie, în primul rând, de cunoașterea specificului fiecărei minorități, dar și de un dialog continuu pentru a găsi soluțiile care satisfac interesele minorităților, fiind în același timp în consonanţă şi susținute și de către majoritate.
În această agora a minorităţilor au fost organizate expoziţii de artă, standuri meşteşugăreşti şi au fost proiectate două filme memorabile ale regizorului Radu Gabrea, Cocoşul decapitat şi Poveste de dragoste. Liantul care i-a unit pe toţi în horele diversităţii din piaţa cetăţii a fost toboşarul neobosit, artistul plastic Dorin Stanciu, iar „securitatea” festivalului a căzut în sarcina lui Vlad Ţepeş, un personaj emblematic al Transilvaniei şi României, interpretat de un actor. Sunt multe de relatat, de detaliat, important rămâne spiritul comunităţilor care împărtăşesc aceleaşi principii bune şi valori ale acestei ţări, al cărei Centenar îl sărbătoresc împreună.
Maria DOBRESCU
