spot_img

”Eu, George Mihăiță din Moreni, am trăit în România visul american”

Duminică, 23 septembrie 2018, ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Festivalul ”Strada de C’Arte” s-a încheiat cu o „Seară de muzică și poezie: George Mihăiță și invitații săi, Maia Morgenstern și Nicu Alifantis”.  În cadrul evenimentului a avut loc lansarea volumului  „MIHĂIȚĂ. Reconstituirea unei vieți” de Doina Papp, Editura Tracus Arte, carte prilejuită de aniversarea celor 70 de ani ai Maestrului George Mihăiță.  ”Sunt emoționat pentru că vă voi spune ceva ce are foarte mare legătură cu tinerețea mea, întâlnirea mea cu domnul George Mihăiță căruia îi mulțumesc pentru tot. În 1976 primeam o fotografie cu autograf. Pe spate scrie așa: fiului meu Ali afecțiunea tatălui, să te urmeze în viață imaginea domnului din fotografie că talent ai. Cu drag, George Mihăiță. Asta a fost ceva ce am ținut minte și am păstrat-o și în momentele mele de cumpănă, mai exact când aveam succes mă gândeam la George Mihăiță și îi mulțumesc pentru asta.”, a spus muzicianul Nicu Alifantis. ”Vă mulțumesc. Nu mi-am imaginat că la 70 de ani voi avea cea mai frumoasă sărbătoare a zilei mele de naștere. De ce este cea mai frumoasă? Pentru că este prima dată când am atâția invitați la ziua mea de naștere, este prima dată când îmi serbez ziua de naștere într-o bibliotecă și este prima dată când ofer tuturor o carte pe care scrie Mihăiță. Vă mulțumesc frumos. Dacă ar trebui să rezum în câteva cuvinte viața mea, aș spune doar atât, eu, George Mihăiță din Moreni, am trăit în România visul american. Seara aceasta este un alt capitol al visului meu și vă mulțumesc că faceți parte din visul meu”, a mărturisit Maestrul George Mihăiță. AgențiadeCarte.ro a fost partenerul media al evenimentului.

Evenimentul a fost deschis de doamna conf. univ. dr. Mireille Rădoi, Director General al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”: ”Sunt gazda dumneavoastră în această seară prin voia sorții, sunt directoarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și, în 2010, când am preluat conducerea acestei instituții, nu mi-am închipuit că o să am bucuria, șansa și onoarea de a avea elita teatrului românesc adunată în această Aulă. Sunt prima femeie director al bibliotecii din 1891 și până acum și probabil de aceea mi se întâmplă și această noutate.  Imediat după ce am venit în această instituție am inițiat un festival, am simțit nevoia să deschid porțile, să-i aprind luminile și am inițiat un festival numit Strada de C’Arte, cu pretenția de a scoate cele 7 arte în stradă în jurul unui târg de carte și de a pune în valoare această infrastructură culturală de care beneficiem aici, transformând astfel biblioteca în ceva mai mult decât este, într-o inimă vie. Vă mulțumesc că sunteți aici și vă doresc să ne mai călcați pragul la alte evenimente. Această ediție a Festivalului Strada de C’Arte se încheie cu evenimentul minunat la care sunteți și dumneavoastră parte. Totul s-a întâmplat datorită unor parteneriate pe care în societatea românească actuală le vedem mai rar pentru că mai degrabă competiția este la rang de lege și mai puțin colaborarea, dar împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române din București biblioteca a reușit de câțiva ani să ofere evenimente extraordinare”.

Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București: ” Muzeul Național al Literaturii Române din București împreună cu Teatrul Dramaturgilor Români și Teatrul de Comedie tocmai au finalizat un Festival al Capitalelor Centenare. În timpul festivalului ne-am gândit ca aceste trei instituții să organizeze și întâlnirea de astăzi. E mai puțin obișnuit pentru Muzeul Literaturii să organizeze o sărbătoare a unui actor, dar am foarte multe argumente pentru această sărbătoare. În primul rând, Muzeul Național al Literaturii Române îi omagiază pe toți cei care iubesc, contribuie, păstrează și utilizează limba și literatura română în cel mai deosebit stil, în cea mai frumoasă expresie a ei. George Mihăiță este unul dintre cei care prin filmele și spectacolele de teatru în care a jucat, dar și în recitalurile de poezie a dovedit că își are locul nu numai în istoria teatrului românesc, dar și în istoria limbii și literaturii române. Găsim din ce în mai rar oameni care știu  ce înseamnă frumusețea limbii și literaturii române. George Mihăiță pe care îl omagiem astăzi este din punctul meu de vedere o flacără a limbii și literaturii române și veți vedea de ce. Vă propunem o seară de poezie și muzică.”

Actorul Lucian Ghimişi, directorul Teatrului ”Ion Creangă” din București, a fost cel care a prezentat evenimentul.

După cuvântul domnului  Ioan Cristescu a urmat un moment muzical Nicu Alifantis.

A urmat un recital poetic prezentat de Maia Morgenstern.

Actrița Maia Morgenstern: ”Sunt unul dintre foarte mulții oameni care îi spun la mulți ani. Vreau să îi mulțumesc domnului George Mihăiță, o să fac o gafă pentru că nu se mulțumește pentru prietenie, dar vreau să îi mulțumesc pentru prietenia care mă onorează de multă vreme, vreau să îi mulțumesc pentru sprijinul pe care mi l-a acordat și l-a acordat Teatrului Evreiesc de Stat. Vreau să-i mulțumesc pentru că mi-a împlinit un vis și anume să joc pe scena Teatrului de Comedie, invitată fiind în spectacolul Fierarii, în regia lui Horațiu Mălăele. Am avut șansa de a juca și în alte proiecte mai convenționale și mai puțin convenționale. Mai vreau să-i mulțumesc pentru că m-a vindecat sau sunt pe drumul vindecării de teama de poezie. Mi-e teamă de poezie, mi-e teamă să spun poezie singură pe scenă, poate e o teamă din copilărie. Te trezești singur pe scenă cu lumina pe tine și trebuie să spui poezie cu intonație și nu știi dacă poți să o duci la bun sfârșit. Pe domnul George Mihăiță l-am văzut, l-am auzit învățând poezie. Tot timpul învață poezie. În toate deplasările pe care le avem în țară cu spectacolul Fierarii tot timpul murmură poezie. Are și un carnet în care scrie de mână ceva. ”

Maia Morgenstern a prezentat publicului un fragment din spectacolul ”Mic și al dracu’” de Ion Pribeagu.

A urmat un alt moment muzical cu Nicu Alifantis, apoi a fost prezentat un filmuleț presărat cu momente din filme si piese de teatru în care George Mihăiță a jucat și cu urări de la mulți ani din partea câtorva colegi: Alexandru Darie, Gelu Colceag, Marina Constantinescu, Andrei Șerban, Alexandru Dabija, Horațiu Mălăele.

Minute în șir de aplauze au precedat apariția pe scenă a domnului George Mihăiță.

Maestrul George Mihăiță: ”Vă mulțumesc. Nu mi-am imaginat că la 70 de ani voi avea cea mai frumoasă sărbătoare a zilei mele de naștere. De ce este cea mai frumoasă? Pentru că este prima dată când am atâția invitați la ziua mea de naștere, este prima dată când îmi serbez ziua de naștere într-o bibliotecă și este prima dată când ofer tuturor o carte pe care scrie Mihăiță. Vă mulțumesc frumos. Dacă ar trebui să rezum în câteva cuvinte viața mea, aș spune doar atât, eu, George Mihăiță din Moreni am trăit în România visul american. Seara aceasta este un alt capitol al visului meu și vă mulțumesc că faceți parte din visul meu. Întâlnirea noastră putea să nu aibă loc în această seară dacă nu erau câțiva oameni care s-au gândit să mă sărbătorească și nu pot să nu le mulțumesc. În primul rând, Gabriela Firea, Primăria Capitalei Este prezentă aici doamna viceprimar Michaela Tomnița Florescu. S-a mai gândit la mine Muzeul Național al Literaturii Române din București, mai precis domnul director Ioan Cristescu, Teatrul Dramaturgilor Români, mulțumesc Lucia Verona, și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Mireille Rădoi. Mulțumesc BCR Leasing, Omniasig, Zamfirescu și asociații. ”

Domnul George Mihăiță a recitat câteva poezii ale unor autori români. A început recitalul cu o poezie de Nichita Stănescu și a încheiat cu poezia ”Iartă-mă, Doamne…” de Anton Fabian.

Criticul de teatru și autoarea cărții „MIHĂIȚĂ. Reconstituirea unei vieți”, Doina Pap: ”Reconstituirea este momentul de referință, filmul atât de inspirat ajuns și pe coperta cărții. Este atât de complicat firul acestei reconstituiri plecând de la cei 20 de ani pe care îi avea atunci când a filmat pentru Lucian Pintilie și să îl urmărești pe parcurs de o viață și cu o carieră excepțională. Un personaj exhaustiv aș spune. El s-a manifestat ca și coautor al acestei cărți. Cred că ne-am completat bine. Eu mi-a asumat evaluarea critică a parcursului artistic al carierei domnului Mihăiță, iar el și-a urmărit cu atât de mare atenție și emoție drumul în viață. Pe parcursul lunilor în care am lucrat la această carte l-am cunoscut și altfel decât îl știam, ca om, ca și caracter, un om de o mare probitate și de o mare meticulozitate la care sincer nu m-aș fi așteptat de la un actor cu mare faimă.”

În sala arhiplină pe lângă familie, prieteni și colegi s-au aflat și numeroși admiratori, care i-au cântat la mulți ani și s-au bucurat să-i fie alături. Maestrul a acordat autografe, a făcut fotografii și a împărțit îmbrățișări.

Text: Simona IONIȚĂ

Foto: Dan Mircea CIPARIU, Mihaela PETRE, Dorina CIOPLEA-VĂDUVA

Articolul precedent
Articolul următor

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508