Boxul cu memoria și cu proiectul consumerist
iul. 3rd, 2018 | By admin | Category: Proiecte
Trăim tot mai mult într-o societate a Imaginii, în care homo videns este tot mai mult dependent de felul în care proiecția sa este contabilizată social, material și iconic. Sub aceste auspicii aflate sub dictatura imaginii și a tabloidizării aspectelor intime ale vieții, actul recuperării memoriei recente devine un exercițiu subiectiv al luptei identitare în care trecutul și prezentul se luptă să facă din kitsch și din ideologizarea post-postmodernă mai degrabă o terapie de exorcizare decât un demers de reificare artistică. Iată un punct de vedere pe care l-am consumat, la cald și în direct, pe parcursul interacțiunii mele în expoziția/ performance-ul interactiv ”Fighting with Mozart !” a artistului vizual Mihai Zgondoiu de la Galeria creArt (Piața Alexandru Lahovari nr. 7, București), expoziție curatoriată de Răzvan Ion și care este deschisă până la 8 iulie 2018.
Carpeta “Răpirea din serai” a făcut parte din patrimoniul iconic al anilor obsedantului deceniu 8 din epoca Nicolae Ceaușescu. Kitsch-ul obscen al portretului oficial al Tovarășului și al Tovarășei era expediat printr-o ironică și evazionistă mentalitate tranzacțională în tabloul consumerist de acasă, spațiu desacralizat de imaginea oficială, în care refrenele oficiale de la televiziunea de două ore, refrene precum “Mulțumim din inimă partidului”, se asezonau cu răpita din seraiul comunist – “Am avut o soră Tanța / Și-am trimis-o la Constanța / Și s-a-ntors cu ceas la mână / Și cu burta pân’la gură”.
Mihai Zgondoiu are o formidabilă intuiție legată de felul în care imaginea consumeristă a unor obiecte din epoci puternic ideologizate ne provoacă într-o luptă, în termeni denotativi și conotativi, cu propriile noastre experiențe consumeriste și ideologizante. Rezultatul este o terapie în progres, prin care pasajele din opera Die Entführung aus dem Serail (“Răpirea din Serai”) compusă de Wolfgang Amadeus Mozart sunt tot atâtea acte epuizate de recurența Imaginii și de propria noastră dezenergizare fizică. Aceste acte/pasaje ne aduc față în față cu oglinda din care nimeni nu știe să ne arate semnul în care numai noi putem da sens și semnificație oricărui mijloc, oricărui obiect!
Dan Mircea Cipariu
Număr de vizualizări :1379
