Miercuri, 4 aprilie 2018, Academia Română va marca împlinirea a 152 de ani de la înfiinţare. Membrii Academiei Române se vor reuni în Adunare Generală festivă, în Aula Academiei Române, începând cu ora 11. Evenimentul va fi deschis de acad. Cristian Hera, președintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Dan Berindei, președintele Secției de științe istorice și arheologie, și acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, care vor vorbi despre menirea instituției și cele mai înalte personalități ale elitei academice românești. Prezidiul Academiei Române a hotărât, la 4 aprilie 2000, ca ziua Academiei Române să fie sărbătorită în fiecare an la această dată.
Academia Română – repere cronologice
La data de 1/13 aprilie 1866, Locotenența Domnească a semnat decretul de întemeiere, la București, a Societății Literare Române, cu trei „misiuni speciale“: determinarea ortografiei limbii române, elaborarea gramaticii limbii române, și începerea și realizarea dicționarului limbii române.
Inaugurarea oficială a Societății Literare Române a avut loc un an mai târziu, la 1/13 august 1867. Într-una din primele sale întâlniri, la 24 august/5 septembrie 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea Academică Română.
Într-o a treia etapă, la 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Național cu denumirea Academia Română. Articolul 2 stabilea idealurile instituției: „Cultura limbii și a istoriei naționale, a literaturilor, a științelor și frumoaselor arte“.
Activitatea Academiei Române, inițial restrânsă la problema limbii și la studiul istoriei naționale, s-a diversificat, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea era reprezentată de preocupările membrilor a trei secții științifice: literară-filologică, istorie și arheologie, și științe naturale. În cadrul acestor secții s-au reunit exponenții elitelor intelectuale ale epocii.
Odată cu progresul cercetării și diversificarea științelor, Academia Română a dezvoltat de-a lungul timpului noi direcții de studiu, reflectând dinamica societății. În prezent, Academia Română are 14 secții, acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, geonomie, fizică, chimie, biologie, medicină, agronomie, științe economice, științe juridice, arte plastice și cinematografie, știința și tehnologia informației.