spot_img

Spectacolul „Casandra“, la Kosmostheater din Viena

Spectacolul „Casandra“ după romanul Christei Wolf în regia Juliei Nina Kneussel va avea premiera și alte 10 reprezentații la Kosmostheater din Viena (Siebensterngasse 42-44, 1070) în perioada 17 ianuarie – 2 februarie, în zilele de miercuri, joi, vineri şi sâmbâtă, de la ora 20.00. Institutul Cultural Român de la Viena este partener de comunicare al proiectului.

Adaptare text: Julia Nina Kneussel, Martina Theissl

Secretar literar: Martina Theissl

Muzică: Stefanie Neuhuber

Scenografie costume: Gudrun Lenk-Wane

Asistent regie: Olivia Poppe

Distribuţie: Julia Schranz

Partea video a spectacolului este realizată de echipa KOTKI visuals (România) formată din Mihaela Kavdanska, Dilmana Yordanova şi Cristian Iordache.

Christa Wolf imaginează în romanul „Casandra“ biografia fascinantă a unei figuri feminine controversate din mitologia antică, reușind să ne facă să o simțim ca pe o contemporană. Vestita profetă Casandra, fiica regelui troian Priam, sosind în fața porților cetății Micene în carul cu prizonieri al eroului grec Agamemnon, stie că va fi ucisă înainte de asfințitul soarelui și își rememorează viața, o existență excepțională pentru o femeie a acelor vremuri, ce culminează în momente de o intensitate și un dramatism emoționant.

Christa Wolf (1929-2011) este una dintre cele mai cunoscute scriitoare germane ale secolului al XX-lea, originară din fosta Republică Democrată Germană. Romanul Der geteilte Himmel (tradus în română la Editura Univers sub titlul Cerul dragostei), publicat în anul 1963, i-a adus Christei Wolf primul premiu literar al Academiei de Arte din RDG – premiul Heinrich Mann. A publicat apoi romane, povestiri, scrisori, discursuri, scenarii, ajungând să fie o scriitoare foarte cunoscută în Germania și tradusă în lumea întreagă.

După unificarea Germaniei, cu toate atacurile jurnaliștilor care îi reproșau aprig faptul că fusese membră a Partidului Socialist Unit al Germaniei, Christa Wolf a reuşit să-şi păstreze o imensă popularitate. Unul dintre biografii ei nota: „Christa Wolf era un cult“. În 1989, Christa Wolf a fost propusă pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru literatură. Romanele Medeea. Glasuri și Casandra reprezintă o îndepărtare a autoarei de temele contemporane pentru a căuta în istorie personaje și modele universal valabile, în orice epocă. În martie 2002, la Târgul de carte de la Leipzig, Christa Wolf a fost distinsă cu Premiul Cărţii Germane pentru întreaga operă (sursa: https://edituraunivers.ro/produs/casandra/ ).

Mihaela Kavdanska este artist multimedia format în anii ’90 şi preocupat de înnoirea constantă a limbajului artistic, îmbinând mediile tradiţionale cu cele noi. Născută în Blagoevgrad, Bulgaria, se stabileşte în Bucureşti în 1995 pentru a studia la Universitatea Naţională de Artă. În prezent trăieşte şi lucrează în Bucureşti şi Linz. În ultimii 15 ani de activitate artistică, Mihaela Kavdanska creează proiecte intermedia personale şi colaborative, prezentate în galerii, muzee şi spaţii performative din Europa, Statele Unite şi Asia. Printre proiectele recente se numără şi cele din domeniul artei şi tehnologiei, care se concentrează pe experienţa artistului şi a publicului în medii interactive. Cu un impact puternic audio-vizual, proiectele chestionează continuu rolul tehnologiei în actul performativ.

Dilmana Yordanova este artist vizual intermedia. Născută în Bulgaria (1975), trăieşte şi lucrează în Bucureşti din 1994. Dilmana Yordanova a absolvit Universitatea Naţională de Artă, lucrând cu medii artistice diferite, într-un mod neconvenţional şi inovativ. Lucrările sale au fost prezentate în cadrul unor evenimente din România, Bulgaria, Marea Britanie, Serbia, Slovenia, Austria, Germania, Franţa, Tailanda etc. Proiectele recente sunt bazate pe colaborări interdisciplinare, lucrând cu time-based media şi tehnologii interactive. Subiectul principal explorat este legătura emoţională între mişcare, imagine şi sunet, folosind principii de interacţiune live în proiecte prezentate mai ales pe scene de teatru şi dans.

Mihaela Kavdanska şi Dilmana Yordanova colaborează încă de la sfârşitul anilor ’90, creând primele instalaţii foto şi video. În 2004 pun bazele platformei şi festivalului AVmotional, prima manifestare articulată de cultură audio-vizuală experimentală din Europa de Est. În 2006 fondează studioul KOTKI visuals, care implementează noile tehnologii şi moduri de expresie artistică în artele performative, comunicarea vizuală sau publicitatea alternativă. Studioul dezvoltă concepte artistice, interfeţe şi platforme tehnologice interactive în care prezenţa umană şi mişcările corpului joacă un rol principal.

Cristian Iordache este interaction designer, artist multimedia și programator. În timp ce a urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității de Arte din București, la secția Fotografie, Video și Procesare Computerizată a Imaginii, a participat cu lucrări în expozițiile de grup: „Fișa personală“ la Galeria HT03 din București și „Archive in Residence“ la Galeria VBKO, din Viena. La workshopul „DIY Ambient Intelligence“, organizat la Cluj în 2008 de Fundația Altart și V2 Institute for Unstable Media, le-a întâlnit pe Dilmana Yordanova și pe Mihaela Kavdanska, duo-ul KOTKI visuals, cu care a început o colaborare strânsă.

În 2014, ca membru KOTKI visuals, a ajutat la dezvoltarea instalației video a Mihaelei Kavdanska „Hacking Meditation“ prezentată în cadrul festivalului Ars Electronica. În acelaşi an a fost implicat în dezvoltarea spectacolului de dans și multimedia 002 | Birdville al coregrafei Simona Deaconescu, care a fost prezentat în 2016 cu sprijinul ICR Viena în cadrul celei de-a şasea ediţii a  Lange Nacht der Bühnen / Noaptea Lungă a Artelor Performative, Linz.

În 2017, ICR Viena a susţinut prezentarea spectacolului Spaces Alive – Coloured Black Holes în deschiderea oficiala a festivalului de dans contemporan din Linz: tanzhafenFESTIVAL. Spaces Alive – Coloured Black Holes a fost iniţiat de duo-ul artistic multimedia Mihaela Kavdanska & Dilmana Yordanova, împreună cu The Crew Dance Company din Linz, cu participarea muzicianului bulgar Mirian Kolev si a artistului media iranian Hassan Zanjirani Farahani.

Mai multe detalii despre spectacol pot fi găsite în linkul de mai jos:

kosmostheater.at/cgi-bin/kosmos/event/event.pl?id=332

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508