spot_img

Festivalul Filmului Românesc de la Seattle

În perioada 17-19 noiembrie 2017, Institutul Cultural Român din New York (RCINY) și American Romanian Cultural Society (ARCS) din Seattle prezintă Festivalul Filmului Românesc de la Seattle „Un ochi râde, un ochi plânge – Povestiri de departe” / „One Eye Laughing, One Eye Crying: Tales from Afar” -ediția a patra. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul festivalului.

SIFF Cinema Uptown
511 Queen Anne Ave N, Seattle, WA 98109
http://www.siff.net/

Programul celei de a patra ediții a Festivalul Filmului Românesc de la Seattle cuprinde următoarele filme:

Două lozuri / Two Lottery Tickets

2016, 86 minute, regia Paul Negoescu

Vineri, 17 noiembrie / Gala de deschidere & Duminică, 19 noiembrie

Restul e tăcere / The Rest is Silence

2007, 114 minute, regia Nae Caranfil

Sâmbătă, 18 noiembrie

This Baba

2014, 31 minute, regia Bogdan Darev

Sâmbătă, 18 noiembrie

Sieranevada

2016, 173 minute, regia Cristi Puiu

Sâmbătă, 18 noiembrie

Breaking News

2017, 81 minute, directed by Iulia Rugină

Sâmbătă, 18 noiembrie

Inimi cicatrizate  / Scarred Hearts

2016, 141 minute, regia Radu Jude

Duminică, 19 noiembrie

The New Gypsy Kings

2016, 59 minute, regia Liviu Tipuriță

Duminică, 19 noiembrie

Acasă la tata  / Back Home

2015, 91 minute, regia Andrei Cohn

Duminică, 19 noiembrie

Toate filmele beneficiază de subtitrare în engleză.

Invitați speciali:

Monica Filimon s-a născut în România și s-a stabilit în Statele Unite, în 2003. În prezent, este profesor de Literatură Engleză, la Kingsborough Community College / CUNY, în New York. A obţinut un Master în Studii Americane de la Universitatea din București (2002) și un doctorat în Literatură Comparată de la Universitatea Rutgers (2011). Între anii 2010 și 2011, a fost deţinătoarea unui prestigios premiu Mellon pentru doctoranzi. A publicat numeroase articole despre cinema-ul francez, german și românesc. Cartea sa recentă, Cristi Puiu (University of Illinois Press, 2017), este cel mai aprofundat studiu de până acum dedicat acestui important regizor al secolului XXI. Cartea va fi prezentată la University of Washington, din Seattle, în deschiderea Festivalului de Film Românesc. Monica Filimon va participa la a patra ediție a Festivalului în calitate de moderator al discuțiilor cu publicul, după fiecare vizionare cu invitați speciali.

Ioana Flora este una dintre cele mai apreciate și îndrăgite actrițe de teatru și film din România. Născută în Serbia, ea a avut primul ei rol de anvergură în filmul lui Cristi Puiu Marfa și banii, primul film românesc selectat la Cannes în 2001 și considerat a fi punctul de plecare al Noului Cinema Românesc, aclamat pe plan internațional. Ioana Flora a primit, de-a lungul carierei sale, prestigioase premii, între care: Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță la Festivalul de Film de la Salonic, pentru rolul din Hooked (2008), în regia lui Adrian Sitaru; Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță într-un Rol Secundar, pentru rolul din Outbound (2012), în regia lui Bogdan Apetri; Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță la Festivalul de Film Internațional de la Aubagne, pentru rolul din A Long Story (2014), în regia lui Jorien van Nes. În 2014, Uniunea Cineaștilor din România i-a acordat Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță, pentru rolul din Déjà Vu. Recent, a primit Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță într-un Rol Principal, pentru interpretarea din filmul lui Andrei Cohn, Acasă la tata (2016), și, din nou, Premiul Uniunii Cineaștilor din România pentru Cea Mai Bună Actriță (2016).

Iulia Rugină face parte din noua generație de regizori români. Începand din 2002, a scris și a regizat 10 filme de scurt metraj și trei filme artistice de lung metraj. Filmul ei de debut, Love Building, o comedie cu un buget foarte mic, s-a bucurat de un succes deosebit, plasându-se pe locul al doilea în topul încasărilor, ceea ce a determinat apariția continuării sale, prin Another Love Building. Cel de-al treilea film artistic al ei, Breaking News, a fost premiat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary și a fost recent lansat în cinematografe, în septembrie anul acesta. Implicată în predarea unor cursuri de scenaristică la Universitatea Națională de Teatru și Film din București, Iulia Rugină lucrează, în prezent, la o teză de doctorat despre fenomenul filmelor cu buget mic din lumea cinematografică.

Paul Negoescu (n. 1984, București) a absolvit Regia de Film la Universitatea Națională de Teatru și Film din București. Este director artistic al Festivalului Timishort, de la Timişoara, și membru al Academiei Europene de Teatru şi Film. A regizat filme de scurt metraj, care i-au adus premii și invitații la festivaluri de film internaționale, precum cele de la Cannes (Semaine de la Critique – 2012), Berlin (2008, 2009, 2010), la Karlovy Vary, Slamdance și Rotterdam. Două dintre filmele lui scurte – Renovation și Derby – au fost nominalizate la premiile Academiei Europene de Film, în 2009 și 2011. Primul său film artistic de lung metraj, O lună în Thailanda, a avut premierea la Festivalul de Film de la Veneția, în 2012, și a primit Premiul FIPRESCI, la Festivalul de la Sofia. Al doilea lung metraj al său, Două lozuri, film independent cu buget mic, s-a bucurat de cel mai mare succes la casele de bilete și a fost premiat la numeroase festivaluri de film. Actualmente, Paul Negoescu lucrează la un al treilea film artistic, intitulat Never Let It Go.

Bogdan Darev a emigrat acum 22 de ani din Bulgaria și s-a stabilit în SUA, la Seattle, păstrând legătura cu moștenirea sa culturală. Este un producător și regizor de film, care înțelege rolul pe care filmul îl poate avea în păstrarea și celebrarea culturilor din lumea contemporană. Cel mai recent documentar al său, Kaval Park, nu se adresează numai comunității bulgărești, ci tuturor celor care au experiența autentică a pluralismului cultural în lumea de azi și se regăsesc pe ei înșiși în povestea filmului. Cu documentarul This Baba, regizorul demonstrează că o călătorie înseamnă nu numai o deplasare în spațiu, ci și una cinamatografică, prin intermediul unui poem vizual-muzical, care să conecteze publicul, prin emoție și poveste, indiferent de vârstă și de cultura de origine. Dincolo de filmul documentar, Bogdan Darev se exprimă prin video, fotografie, literatură și lucrează, în prezent, la mai multe proiecte de film de ficțiune.

Cântăreața de muzică populară bulgară, Penka Encheva, a imigrat în SUA, la vârsta de 67 de ani, pentru a ajuta la creșterea nepoților ei. Un an mai târziu, a reușit deja să înregistreze un CD, cu piese din repertoriul genului practicat cu măiestrie. Penka Encheva se întâlnește săptămânal cu Corul Feminin “Voci bulgărești” și este onorată să fie invitata Festivalului de Film Românesc din Seattle.

Mary Sherhart este una dintre muzicienele din Seattle care s-a specializat în folclorul balcanic. Ea reușește să îmbine activitatea artistică, predarea muzicii, cu dirijatul, producția de film și, în același timp, să susțină activitatea unei organizații non-profit și să finalizeze un master în management cultural.

Evenimente conexe Festivalului:

Vineri, 10 noiembrie – Seattle Art Museum

„Songs from Afar” – un concert fusion cu muzicienii de jazz Lucian Ban & Elevation Quartet din New York, și invitații lor speciali,  Gavril Țărmure (voce), din România, și Angela Drăghicescu (pian), stabilită la Seattle.

Joi, 16 noiembrie – University of Washington / UW Seattle Campus, The Ellison Center – Thomson Hall Room 317

Critic de film și profesor, Monica Filimon, stabilită la New York, va acorda autografe pe exemplarele recentei sale cărți, Cristi Puiu (University of Illinois Press, 2017), și va susține o prelegere despre începuturile Noului Cinema românesc, cu accent special pe comedia neagră Moartea domnului Lăzărescu.

Ediția de anul acesta a Festivalului este posibilă și cu sprijinul: 4Culture, Departamentul de Limbi și Literaturi Slave din cadrul University of Washington, din Seattle, sponsori locali și donatori particulari.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508