Sâmbătă, 10 decembrie 2016, de la ora 19.30, la Sala Studio a Teatrului Odeon, va avea loc premiera spectacolului ”Brâncuși împotriva Statelor Unite”. Premiera va fi precedată de lansarea cărţii ”Brâncuși împotriva Statelor Unite”. Carte-program realizată de George Banu, Éric Vigner și publicată la Curtea Veche Publishing. Lansarea cărții va avea loc în prezența ES Ambasadorul Franței în România, dl François Saint-Paul, a regizorului Éric Vigner, a teatrologului George Banu, a redactorului şef Cătălin Strat (Curtea Veche Publishing), și a artistului plastic Mircea Cantor, realizatorul vizualului pentru acest proiect. În deschidere va lua cuvântul doamna Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon.
”Brâncuși împotriva Statelor Unite”
Text și Regie Éric Vigner
Traducere George Banu
Asistent regie Vlad Chiriţă
Decor și costume Constantin Ciubotariu
Light design Kelig le Bars
Sound design John Kaced
Cu: Mugur Arvunescu, Richard Bovnoczki/ Silvian Vâlcu, Mircea N. Creţu, Marius Damian, Elvira Deatcu, Laurenţiu Lazăr, Relu Poalelungi, Virginia Rogin, Oana Ștefănescu, Carmen Tănase
O producție Teatrul Odeon și Compania Suzanne M (Franța) realizată cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Region Bretagne, Ambasada Franței în România. Partener principal Hotel Novotel București.
Următoarele reprezentații sunt programate pe 11, 15 și 16 decembrie, de la ora 19.30, la Sala Studio.
***
În 1926, când mai multe sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au fost aduse din Europa în Statele Unite, printre care și Pasărea în spaţiu, vameșii americani s-au grăbit să le încadreze în categoria „ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc“, aplicând tarifele corespunzătoare. Indignat, Brâncuși a contestat această decize funcționărească nu atât din cauza taxelor vamale, cât din cauza obtuzității cu care era întâmpinată în America arta modernă. Așa a pornit un proces istoric, care s-a judecat în 1928, punând față în față viziuni diferite despre artă, abordări birocratice și dorința puternică a lui Brâncuși de a demonstra că arta poate stârni emoții chiar și prin intermediul unui „obiect neidentificabil“. Din actele acestui proces s-a născut o piesă de teatru.
Spectacolul a fost realizat inițial de Éric Vigner pentru a 50-a ediție a Festivalului de Teatru de la Avignon în iulie 1996 și a fost reluat în ianuarie 1997 pentru inaugurarea atelierului Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris.
În aprilie 2013 a fost recreat ca spectacol lectură în Sala Matisse de la Muzeul de Artă Modernă din Paris, iar în 2015 a fost prezentat la Passerelle, Centrul de artă contemporană de la Brest.
Éric Vigner a studiat mai întâi artele plastice și apoi arta dramatică la l’École de la Rue Blanche și la Conservatoire National Supérieur d’Art Dramatique din Paris.
În 1990 a fondat Compania Suzanne M. Primul său spectacol montat a fost La Maison d’Os de Roland Dubillard.
În 1993 a întâlnit-o pe Marguerite Duras și i-a adaptat pentru teatru cartea La Pluie d’été, cu care a făcut turnee în toată Franța și în Rusia.
În 1996 este numit director al CDDB–Théâtre de Lorient, Centre Dramatique National, pe care îl va conduce timp de 20 de ani.
În 2002 montează la Comédie-Française Savannah Bay de M. Duras, iar în 2004 La Bête dans la jungle la Centrul Kennedy din Washington. În 2006, pentru a 60-a ediție a Festivalului de la Avignon, creează Pluie d’été à Hiroshima.
La Teatrul Național din Seul (Coreea) realizează o adaptare după Burghezul gentilom, pe care o reia la Opera comică din Paris în 2006. În 2007 pune în scenă Bărbierul din Sevilla la Teatrul Național din Tirana (Albania), pe care îl reface la Théâtre de Lorient în 2009 și cu care pleacă în turneu în India în 2011. În 2008 montează la 7 Stages din Atlanta – Dans la solitude des champs de coton de Bernard-Marie Koltès. În 2013 creează Gates to India Song, după Vice-consulul și India Song de Marguerite Duras în cadrul Festivalului „Bonjour India” la Bombay, Calcutta și New Delhi.
Ca regizor de operă a fost atras de repertoriul baroc: La Didone de Cavalli (Opera din Lausanne, 2000), L’Empio punito de Melani (Festivalul Bach din Leipzig, 2003) și Antigona de Traetta (Théâtre du Châtelet din Paris, 2004). În 2013 montează la Lorient Orlando de Haendel.
În 2014, în cadrul Festivalului „Mettre en scène” de la Rennes, Vigner realizează Tristan, primul său text, variație liberă și contemporană în jurul mitului lui Tristan și al Isoldei, care a fost publicat la editura Solitaires Intempestifs. Tristan reprezintă prima parte dintr-o trilogie dedicată ritualurilor de dragoste și moarte, urmat de Partage de Midi de Claudel și Vice-consulul de M. Duras. După ce a regizat Iluzia comică de Corneille pentru inaugurarea CDDB acum 20 de ani, a recreat acest spectacol cu ocazia încheierii mandatului său de director al Centrului Dramatic Național Lorient.
