Bartók & jazz

oct. 4th, 2016 | By | Category: Eveniment

Marţi, 11 octombrie 2016, începând cu ora 19.00, în Sala George Enescu a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, în cadrul Anului Bartók, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti organizează un concert inedit intitulat Bartók & jazz, cu participarea a doi pianişti din Ungaria, Fejes Krisztina şi jazzistul Káel Norbert, respectiv a îndrăgitei cântăreţe de jazz din România, Teodora Enache. Concertul se va desfăşura într-un trialog între două piane şi voce, pe marginea pieselorŞase dansuri româneşti”, ”Trei cântece populare din Comitatul Ciuc”, ”Cântece ţărăneşti maghiare şi Dansuri bulgăreşti” de Bartók Béla.

În holul sălii de concerte publicul va putea trece în revistă volumele care cuprind studii şi scrieri ale compozitorului omagiat şi studii scrise de cercetători şi muzicieni pasionaţi de Bartók, ediţii care au văzut lumina tiparului de-a lungul unui secol. Majoritatea exponatelor provin din biblioteca renumitului muzicolog clujean László Ferenc (Francisc László), şi ne-au fost puse la dispoziţie de doamna Ilse L. Herbert.

***

În toate discursurile despre Bartók Béla apare precum un laitmotiv „izvorul curat” ca sursă de inspiraţie a celui mai cunoscut compozitor maghiar. Este evident că Bartók nu şi-a uitat niciodată rădăcinile; chiar şi în opusurile compuse în ultima perioadă de creaţie, în America, mai mereu izbucneşte izvorul curat, sonoritatea şi ritmica muzicilor tradiţionale maghiare, româneşti, bulgăreşti, slovace…, şi din când în când armonii provenite din muzica „lumii noi”, jazzul, pe care compozitorul îl priveşte ca muzică tradiţională a negrilor. Dacă luăm în considerare declaraţia lui Bartók, precum că „Noi nu avem nevoie de jazz, avem o muzică populară splendidă, este inutil să ne aruncăm în braţele jazzului”, poate înţelegem de ce compozitorul a scris o singură piesă dedicată unor muzicieni de jazz: Contraste – o creaţie născută la cererea clarinetistului Benny Goodman şi a violonistului Szigeti József, fiind unicul opus cameral în care Bartók introduce un instrument de suflat. Prima audiţie a acestei creaţii comandate de Goodman prin intermediul lui Szigeti, a avut loc la New York în anul 1939, la pian aflându-se Petri Ede, ca mai apoi, la înregistrarea trioului în 1940 la casa de discuri Columbia partitura pianistică să fie interpretată de însuşi compozitorul. Este evidentă influenţa lui Goodmann şi a trioului său de jazz asupra Contrastelor, reminiscenţe jazzistice descoperindu-se şi în Concertul pentru pian nr. 1, Cvartetul nr. 5, precum şi în Concerto. Mult mai importantă şi mai evidentă este însă influenţa bartókiană asupra muzicii de jazz. În anii patruzeci Stan Kenton deja improviza pe muzica scrisă de Bartók, ca mai apoi numeroase personalităţi marcante ale lumii muzicale de jazz să se inspire din lucrările sale, aducându-i un omagiu astfel, precum: Dave Brubeck, Lennie Tristano, Cecil Taylor, Chick Corea, fără a-i aminti pe jazziştii maghiari. În rândul acestor artişti se înscriu cântăreaţa de jazz Teodora Enache, pianistul de jazz Káel Norbert şi pianista Fejes Krisztina, protagoniştii celor trei concerte organizate de Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (Bucureşti, Târgu Mureş şi Cluj) cu titlul Bartók & jazz, sub semnul Anului Bartók. În cadrul concertului Fejes Krisztina îi va provoca pe cei doi jazzişti să improvizeze pe baza opusurilor bartókiene.

Teodora Enache este prima cântăreaţă de jazz care abordează Dansurile româneşti ale lui Bartók în jazz vocal, concertul de faţă fiind a treia variantă după ce prima dată l-a avut ca partener pe excepţionalul chitarist Stanley Jordan, apoi pe Theodosii Spassov cu care au editat şi albumul intitulat Incantation. Homage to Béla Bartók, iar acum într-o combinaţie absolut inedită, în compania unui pianist clasic şi a unui pianist de jazz. „De fiecare dată este altceva…”, spune artista, una din cele mai importante reprezentante ale jazzului românesc, „noua miss Ella care de data asta vine din… România”, cum se vorbeşte despre ea în America (E. Evita, UPI). Teodora Enache este prima artistă din România care a avut curajul inovator de a aduce doina în programul recitalurilor de jazz din ţară şi apoi în întreaga lume, devenind prin aceasta sursă de inspiraţie pentru curentul etno jazz românesc. A participat în numeroase concerte şi festivaluri de jazz din România, Franţa, Italia, Germania, SUA, Elveţia, Ungaria, Rusia, Canada. A cântat alături de vedete de talie mondială: Stanley Jordan, Les Paul, Al Copley, Curtis Fuller, Johnny Griffin, Rick Condit, Benny Rietveld, Johnny Răducanu, Guido Manusardi şi Philippe Duchemin. Este printre puţinele interprete având calitatea de a fi descoperite pe deplin numai atunci când sunt ascultate în concerte live.

Fejes Krisztina este absolventă a Universităţii de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta. Datorită premiilor obţinute la concursuri importante de pian este invitată să concerteze pe scene importante din Ungaria şi din străinătate (Germani, Austria, Spania, Italia, Franţa România, Serbia, Finlanda şi China). Performează deopotrivă ca solistă şi în formaţii camerale, fiind invitată la festivaluri internaţionale din întreaga lume. Concertează frecvent sub bagheta renumitului dirijor Medveczky Ádám (artist emerit distins cu Premiul Kossuth, Premiul Liszt şi Premiul Gramofon) şi este invitată permanentă a trompetistului Boldóczki Gábor. Deşi este foarte tânără, are deja la activ 10 ani de profesorat, şi timp de cinci ani a fost corepetitor la Liceul de Muzică Bartók Béla din Budapesta, perioadă în care a fost distinsă cu numeroase premii didactice. A participat la cursuri de măiestrie susţinute de Dimitri Bashkirov, Mikhail Voskresensky şi Paul Badura Skoda. În anul 2011 a beneficiat de bursă Fischer Annie, iar în anul 2012 a obţinut premiul ARTISJUS. „Krisztina este o tânără extrem de talentată, cu o tehnică excepţională, cu un tuşeul sensibil şi interpretare naturală, instinctivă.” – spunea cu aproape un deceniu în urmă Mikhail Voskresensky la cursurile de măiestrie de la Paris.

Káel Norbert se simte în largul lui atât în domeniul muzicii clasice, cât şi în jazz. După absolvirea Universităţii de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, a fost admis la Berklee College of Music cu cea mai mare bursă pe care o acordă instituţia, unde a studiat cu Gardony László şi Joe Lovano, devenind preferatul cluburilor de jazz din Boston. În cariera sa a urmat o perioadă new-yorkeză, unde a studiat muzica clasică cu Seymour Lipkin şi Matti Raekallio, iar jazzul cu Kenny Barron. Káel Norbert a concertat în numeroase ţări europene (Germania, Rusia, Belgia, Italia, România, Franţa), dar şi dincolo de ocean, în Statele Unite ale Americii, în Mexic, precum şi în India. În Ungaria muzica sa inovativă a avut succes răsunător în cele mai importante săli de concerte.

Intrarea este liberă.

Număr de vizualizări :812


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro