spot_img

Dezbaterea „Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu”, la Galeria Întâlnirilor

Joi, 7 aprilie 2016, ora 18.30, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Invitate: Corina Doboș și Luciana M. Jinga. Se va dezbate pe tema „Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu”. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Dezbaterea se va constitui ca un exerciţiu de rememorare dedicat femeilor epocii Ceauşescu, experienţelor, traumelor şi durerii lor, luptei, victoriei şi înfrângerii, libertăţii lor de decizie asupra propriei vieţi. Mărturiile celor ce au experimentat în propriul lor corp „politica pronatalistă ceauşistă” invocă şi tăcerea celor care „înfrânte de istorie” nu mai pot depune mărturie. Cei prezenţi vor avea parte și de o explorare a transpunerii virtuale a expoziţiei „Cei din lume fără nume” din toamna anului 2012, din sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), în curatoriatul Lilei Passima şi a lui Cosmin Manolache. Expoziţia a fost organizată şi finanţată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Corina Doboş este doctor în Istorie (2013, Universitatea din Bucureşti), cercetător postdoctoral (Istorie,Universitatea din Bucureşti), doctorand în istoria medicinei la University College London şi deţine un masterat în studii de naţionalism (Central European University, 2004). Este cercetător ştiinţific la Universitatea din Bucureşti, Colegiul Noua Europă şi UMF „Carol Davila”, Bucureşti. Domeniile de interes: biopolitica în sec. XX, istoria ştiinţelor, istoria digitală.

Este autoarea următoarelor publicaţii: „Hormones, glandes et criminalité: ‘l’unité somato-psychique’ du délinquant dans la Grande Roumanie”, Martor 20: 2015, pp. 51-66; „For a more just world: population and politics at the World Population Conference, Bucharest 1974”, Romanian Journal of Population Studies, 2015, 9 (1), pp. 152-164; „Psychiatry & Ideology: The Emergence of ‘Asthenic Neurosis’ in Communist Romania”, in Sarah Marks & Mark Savelli (eds.), Psychiatry in Communist Europe, Londra, Palgrave Macmillan, 2015, pp. 93-116; „Decesul s-a produs din vina femeii…:fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceauşist”, în Alina Hurubean (ed.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice şi viaţă privată, Iaşi, Editura Institutul European, 2015, pp. 171-200; „The Economic Efficiency of the Romanian Higher Education at the End of the 1960s. A Demographical Perspective.” International Review of Social Research, 4(2): 2014, pp. 25-40; O. Buda, S. Hostiuc, E. Drima, L. Ghebaur, I. Popescu, L. Staicu, C. Doboş, „The institutionalization of asylum and forensic psychiatry in Bucharest, 19th century. A historical outline,” in Romanian Journal of Legal Medicine, 21(1): 2013, pp. 79-84. Este co-editor al numărului tematic „Bodies/Matter: narratives of corporeality” al revistei Martor: „The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review”, 20:2015. Editor şi coautor al volumului Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativă, Polirom, 2010, coautor al volumului II, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Instituţii şi practici, Polirom, 2011. Coeditor al volumelor 1:2010, şi 2: 2011 ale revistei History of Communism in Europe.

Luciana M. Jinga este licenţiată în istorie, doctor în istorie din 2011 al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi Universităţii din Angers, Franţa, cercetătoare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi a Centre de Recherches Historiques de l’Ouest, UMR CNRS 6258, Université d’Angers. Domenii de interes: istoria comunismului românesc, organizaţiile de masă în comunism, istoria femeilor, feminism, studii de gen, istoria ştiinţelor. Ca autor unic, ultimele sale publicaţii sunt: Gen şi reprezentare în România Comunistă: 1944-1989, Polirom, Iaşi, 2015, 366 p.; „Copilărie şi abandon familial în România anilor ’80”, în Nicoleta Roman (coord), Copilăria românească între familie şi societate (secolele XVII-XX, Bucureşti, Nemira, 2015, pp. 314-342; „Women in the Communist Party: Debunking a (Post-)Communist Mythology” în Claudia-Florentina Dobre, Cristian Emilian Ghiţă (eds.), In search of Better Times. Myth and Memory in Eastern and Central Europe, Central European University Press, 2016, pp. 85-100; coautor la volumul I, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparată, Polirom, 2010, coautor şi coordonator al volumului II, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Instituţii şi practici ,Polirom, 2011.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508