La Editura Meronia a apărut ”Enciclopedia statelor lumii”. Autori: Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae. Cuvânt-înainte: Acad. Mircea Malița.

Evenimentele petrecute sub ochii noştri impresionează întotdeauna puternic şi obligă la meditaţie. Mai ales cele care schimbă radical lumea în care trăim. Aşa a fost şi în cazul expediţiei lui Alexandru cel Mare, care i-a purtat pe greci până la hotarele Indiei, al războaielor napoleoniene, care i-au dus pe francezi la porţile Moscovei, al celor două  războaie mondiale, care au redesenat, în 1918 şi 1945, harta Terrei. Rapidele schimbări din ultimele decenii, care au bulversat lumea noastră, au fost cele care au asigurat succesul constant al Enciclopediei Statelor Lumii, lucrare ajunsă zilele acestea la cea de-a 14-a ediţie. Un record absolut pentru multvitregita literatură enciclopedică din România: o apariţie neîntreruptă de patru decenii, un număr record de ediţii (14), dar şi de exemplare difuzate – circa 500 000. Opus enciclopedic de peste 800 de pagini, realizat de acelaşi colectiv de autori, recomandat de unul şi acelaşi prefaţator, acad. Mircea Maliţa.

La prima apariţie, în 1975, sumarul lucrării consemna un număr de 147 de state independente pe harta lumii, patru decenii mai târziu, cea de-a 14-a ediţie înregistrează 195. Cum în acest răstimp au dispărut ca entităţi statale 6 ţări, rezultă că şi-au făcut apariţia  pe harta Globului alte 54 de noi state, aşadar o treime din cele existente astăzi şi-au croit acum noul contur pe harta lumii, cu structuri şi instituţii proprii.

Paradoxal, „bătrâna Europă” a fost continentul care în ultimul sfert de veac a cunoscut cele mai profunde şi rapide metamorfoze, poate cele mai ample din ultimele două secole. În fatidicul an 1989, 35 de state îşi marcau conturul frontalier pe harta continentului nostru. Astăzi, numărul lor se ridică la 46, răstimp în care am contabilizat dispariţia a nu mai puţin de patru entităţi statale ale secolului 20: URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia sau R.D.Germană. Dispariţia peste noapte, în anii 1989-1991, a marii utopii a secolului 20 –  comunismul – care domina 70% din suprafaţa şi jumătate din populaţia Europei, a împins sute de milioane de oameni pe un drum neparcurs până atunci de istorie. În partea europeană a URSS s-au constituit şapte state de sine stătătoare: Belarus, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Rusia şi Ucraina. Pe teritoriul Iugoslaviei vecine s-au format alte şapte state: Serbia, Croaţia, Slovenia, F.R.I. a Macedoniei, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru. Cehoslovacia s-a separat în Cehia şi Slovacia. R.F.Germania şi R.D.Germană s-au unit, constituind prima putere economică a Europei şi a 5-a de pe Glob.9 dintre statele apărute acum nu au fiinţat niciodată ca  entităţi statale de sine stătătoare şi suverane. Toate aceste evenimente au însemnat schimbări de frontieră, de nume, drapel, imn naţional, regim politic şi organizare statală şi instituţională. Fapt petrecut nu numai în Europa, ci şi în restul continentelor.

Volumul oferă pentru fiecare din cele 195 de state, de la Afghanistan la Zimbabwe, dar şi pentru cele 75 de teritorii dependente sau cu statut special (continuatoare ale fostelor teritorii coloniale), datele definitorii: geografie, populaţie, culte, limbi, evoluţie istorică, organizare de stat, economie, turism, capitala ş.a. Hărţi (câte două la fiecare stat), drapelele naţionale (color), precum şi un masiv corpus de statistici mondiale care surprind noile ierarhii globale atât de schimbătoare în epoca mondializării completează informația.

Cele 195 de state sunt ierarhizate în acest corpus în funcţie de mărimea suprafeţei, populaţiei, a PIB total sau pe locuitor, a Indicelui de Percepţie a Corupţiei ş.a., iar în cadrul statisticilor domeniale sunt prezentate primele 10 state care domină diferite sectoare din agicultură, industrie, comerţ sau servicii. Realizate pe baza celor mai recente date statistice, aceste tabele oferă, chiar şi pentru cei avizaţi, unele surprize. În ceea ce priveşte PIB total, care cuantifică puterea economică globală a unui stat, lista din 2014 situează pe primul loc China, care detronează astfel, pentru prima dată de pe acest soclu, SUA, după o dominaţie de un secol. A treia putere a lumii a devenit India, care a retrogradat pe locul patru Japonia, deţinătoare, decenii la rând, a locului secund în această ierarhie. La PIB pe locuitor, Qatar ocupă locul I, urmat de Luxemburg, Liechtenstein şi Singapore. Norvegia inaugurează Indicele Dezvoltării Umane, în timp ce Danemarca, Finlanda şi Suedia sunt statele cel mai puţin corupte din lume, potrivit Transparency International. Franţa continuă să rămână destinaţia turistică numărul unu a lumii, dar SUA au cele mai mari încasări din turism. Mai aflăm că astăzi China produce anual un număr dublu de autovehicule (23 de milioane) față de America, patria automobilului etc.etc.

Într-o epocă a globalizării, în care lumea se schimbă incredibil de rapid, pentru cititorul care, supus unui neîntrerupt bombardament informaţional, doreşte să înţeleagă resorturile intime ale transformărilor la care asistă, recursul la o lucrare enciclopedică precum Statele Lumii rămâne o opţiune la îndemână, ma necesară poate ca niciodată. O mină de informaţii şi un instrument la care pot apela, din curiozitate sau pentru perfecţionare,   toţii membrii unei familii, de la elevi sau studenţi la părinţi.