”Îngerii din Moscopole. Istorii îngemănate”, de Catia Maxim, o lecție de restituire culturală

Joi, 19 noiembrie 2015, la standul editurii Tracus Arte din cadrul Târgului de carte Gaudeamus (Romexpo, București), scriitoarea Catia Maxim a lansat volumul al treilea din seria ”Îngerii din Moscopole”. Este vorba despre ”Îngerii din Moscopole. Istorii îngemănate”, care urmărește povestea a două personaje, Lia Cegani și Cosma Hrisiclu, în contextul istoriei aromânilor obligați să plece din Moscopole. Catia Maxim i-a avut invitați pe scriitorii Eliza Roha, Adrian Pârvu și Ioan Buduca, oameni care au văzut volumul încă din stadiul de manuscris și care i-au fost apropiați scriitoarei în demersul său literar. Totuși, adevăratul părinte spiritual al cărții nu a putut fi prezent, pentru că scriitoarea Cornelia Maria Savu, căci despre ea este vorba, a părăsit această lume cu aproape un an în urmă. ”Voi începe să rememorez, să reiterez o amintire. O amintire frumoasă pe care vi-o readuc în față cu multă duioșie. Nu cu tristețe. Anul trecut, la ediția Gaudeamus 2014, alături de mine, tot la standul editurii Tracus Arte, prietena mea de cursă lungă, poeta Cornelia Maria Savu, a prezentat romanul Slow Motion. În curând se va împlini un an de când Cornelia nu mai este printre noi. Volumul III din seria Îngerilor din Moscopole, a cărui poveste o cunoașteți, a apărut grație unei idei care i-a aparținut Corneliei Maria Savu. Din grupul de personaje exilate din ținutul Moscopolei, ei i-au plăcut foarte mult două personaje: Lia Cegani și Cosma Hrisiclu, un artist bijutier. Mi-a zis: fă un roman pentru ei. Eu am ascultat-o și am scris acest roman în primul rând cu gândul la Cornelia Maria Savu și, mai mult decât atât, cu gândul că trecutul trebuie cunoscut, indiferent dacă este vorba despre trecutul nostru sau trecutul altor popoare. Fără trecut riscăm să nu avem viitor”, a spus Catia Maxim.

Scriitoarea Eliza Roha, prezentă la eveniment, este și cea care a scris o prefață volumului ”Îngerii din Moscopole. Istorii îngemănate”.  ”Am constatat ca o plăcută surpriză că fiecare carte publicată de Catia Maxim înseamnă un pas mai sus față de ceea ce a scris anterior. Doamna Catia a apelat la mine să scriu câteva pagini de cuvânt introductiv pentru această carte. „Istorii îngemănate”, cel de‑al treilea volum al ciclului ”În­gerii din Moscopole”, este un roman fascinant, de o rară şi du­reroasă frumuseţe, care se citeşte pe nerăsuflate. Stilul literar, deopotrivă expresiv, poetic, rafinat, cu tente romantice, îm­bracă evenimente din istoria armânilor, petrecute la începutul secolului al XIX‑lea, precum o broderie diafană, ţesută pe o urzeală din cel mai subţire şi mlădios oţel. Desluşesc nu numai bucuria de a scrie, dar şi înalta ome­nie, solidaritatea sinceră şi totală, până la confundare, cu ne­dreapta soartă a armânilor, ramură înfrăţită cu cea a româ­nilor, cărora le poartă o admiraţie fără margini şi un respect profund. Autoarea îmbină cu artă acribia şi truda migalei în­gereşti a cercetătorului istoric – ştiind să dibuiască acel elixir al trăiniciei neamului şi sufletului armân – cu o exprimare de o unică poeticitate, dăruindu‑ne astfel o monumentală operă artistică şi istorică din neasemuite cuvinte şi imagini de o rară splendoare”, a spus Eliza Roha, citind și o parte din prefața cărții.

”Apar câțiva scriitori, cum e Catia, care ne reconstituie, dar noi nu știm în ce constă reconstituirea”

Scriitorul Adrian Pârvu a vorbit despre ”Îngerii din Moscopole” în integralitate. ”Vorbim despre o trilogie. După știința mea, în ultimii 10 ani de zile nu s-a mai publicat în România o trilogie atât de fascinantă. Catia Maxim mi-a făcut bucuria și onoarea să-mi dea să citesc acest al treilea volum în manuscris. Cărțile sunt legate între ele. Din punct de vedere strict scriitoricesc, aceste cărți, în spatele fiecărei fraze, au o documentare fabuloasă și o iubire atașată subiectului, a tragediei machedonilor din Moscopole. Atenție! Doamna Catia Maxim nu este macedoneancă. În spatele scrisului ei se mai ascunde și o impresionantă știință a scriiturii, pentru că doamna Catia Maxim știe să pună în pagină fapte, personaje și întâmplări istorice și reale, împletite cu ficțiunea. Un cititor foarte avizat va putea să desfacă ficțiunea de povestea adevărată a acestui popor alungat din Moscopole cu atâta vreme în urmă. Cred că această trilogie este o lecție pentru toți macedonii din România și de unde sunt ei risipiți în lume (această carte ar merita să fie tradusă în mai multe limbi). De asemenea, această trilogie poate să fie o lecție de istorie și pentru poporul român. Felicitări, catia Maxim, și nu te opri!”, a spus scriitorul.

Ioan Buduca a fost, de asemena, unul dintre cei care a citit volumul în manuscris, bucurându-se de încrederea scriitoarei. Dincolo de calitatea literară a volumului, Buduca a observat valoarea istorică a acestuia, fiind convins că nici măcar autoarea nu știe cât de importantă este această restituire. ”Am încercat chiar în prezența Catiei Maxim să explic ceea ce înțeleg eu prin importanța cărților ei și nu am reușit. Am să încerc acum și în prezența dumneavoastră și poate o voi convinge. Imaginați-vă o realitate pe care trebuie să vi-o imaginați, pentru că nu cred că avem o cultură care să o cunoască. Au fost 12 triburi, 10 s-au pierdut, două au rămas, îi numim evrei. Armânii sunt un trib pierdut al românilor. Românii nu au avut 12. Nu știu câte au avut, dar singura care i-a descoperit în literatură este Catia Maxim. Dacă am fi evrei i-am face statuie. Nu suntem evrei, suntem deznaționalizați într-un mod cumplit. Nu vom putea fi readuși la statura conștienței noastre. Catia nu are conștiință națională armână, pentru că nu este armâncă. Are conștiență națională. Nu mai are nimeni în ziua de azi. Este ca și cum evreii și-ar redescoperi un trib. Ei ar face o sărbătoare națională din asta. Noi facem doar o lansare de carte și este de rușine. Avem motive să ne lăudăm cu lansarea de carte pentru că această carte este singura de acest fel. Nu știm să ne apreciem rădăcinile. Habar nu avem în ce constau. Apar câțiva scriitori, cum e Catia, care ne reconstituie, dar noi nu știm în ce constă reconstituirea. Înainte de a fi valoroasă, curat literară, este o problemă de conștiință națională. Nu e problema mea, nu e a ei – este problema noastră, a tuturor.”

Catia Maxim a făcut o documentare riguroasă pentru scrierea ciclului ”Îngerii din Moscopole”, astfel născându-se o prietenie cu comunitatea de armâni, mereu interesați de promovarea și (re)descoperirea tradițiilor și culturii lor.

Dorina CIOPLEA