Până duminică, 25 octombrie 2015, la Ghețărie (Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia), poate fi vizitată expoziția personală a lui Titu Toncian, ”Călătoria 60”.
Titu Toncian, artist ceramist şi experimentalist al Generaţiei ’80, Profesor Universitar Doctor la secția de ceramică-sticlă-metal, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, prezintă la ceas aniversar expoziția Călătoria 60. Curatoriată de Raluca Băloiu, expoziția a fost deschisă publicului de doamna Doina Mândru.
”Reprezentant al Generației Optzeciste, Titu Toncian s-a format ca ceramist la universitatea clujeană, manifestând o reală efervescență creatoare în condițiile unei cenzuri ideologice. În ambianța profesoarei sale Ana Lupaș, Toncian nu s-a limitat la o formă de expresie sau alta, demersul său artistic, experimentul, constituind „o necesitate interioară perfect motivată conjunctural și o componentă a propriului spirit, adusă ca un exercițiu util în consolidarea propriei opere”, după cum însuși afirmă. Artistul clujean a fost activ în cadrul Atelierului 35 „printre puținele forme la suprafață ale unei reale efervescențe creatoare, altfel aflată în condiția de underground” (Adrian Guță, Texte despre Generația ‘80 în artele vizuale, editura Paralela 45, 2009, pag 123).
Alături de direcția neoexpresionistă care a structurat vizibil generația anilor ’80, Magda Cârneci identifica filonul alternativ al artei procesuale (Magda Cârneci, Artele Plastice în România, 1945-1989, Polirom 2013, pag 125, pag 132), filon denumit în epocă „artă intermedială” datorită utilizării mai multor medii artistice (pictură, obiect, fotografie, colaj, instalație, video) și a materialelor neconvenționale (ibidem, pag 131). În acest tip de discurs intermedial ar putea fi încadrate lucrările: Alcătuiri TT (1982), Situații T (1983) și Stratificări (1988), dar și instalațiile mai recente cu neon și argilă asemeni Memoriei locului I (1997) și II (2010).
Pe de altă parte, în lucrările sale din porțelan sau argilă, Titu Toncian abordează un neoexpresionism figurativ asupra căruia intervine cu pigmenți (brun, albastru, ocru). Lucrarea aniversară Călătoria 60 prezintă centauri acefali cu copii adosați. Expresie a contrastelor și metaforă a intelectului versus sensibilului și instinctualului, dispunerea ordonată a centaurilor amintește de armata de teracotă. Titu Toncian face referire la armata dinastiei Qin, simbol al valorilor spirituale și sociale. Adrian Guță asocia neoexpresionismul din limbajul plastic al lui Toncian, unui vocabular Neue Wilde (Adrian Guță, Arta (cultura) alternativă (II), East Side Story, Observator cultural, nr 254-255/ 2005). Prin variate mijloace de expresie, Toncian ilustrează valori metaforice, simbolice și spirituale.”- Raluca Băloiu, curator
