Luni, 19 octombrie 2015, orele 18.30, la „Biblioteca Metropolitană Bucureşti”, str. Tache Ionescu nr. 4, Sala „Mircea Eliade”, va avea loc lansarea oficială a ”Revistei de Traduceri Literare”. Aceasta este singura publicaţie din ţara noastră dedicată traducerii literare şi problemelor pe care le ridică. Publicaţia este editată de Filiala Bucureşti -Traduceri Literare şi va putea fi citită la adresa de web: filialatradlit-buc-usr.ro.
Despre „Revista de traduceri literare“
(editorial existent pe site-ul Filiala Bucure şti – Traduceri Literare, la adresa de net :www.filialatradlit-buc-usr.ro )
„O revistă dedicată traducerii literare este o necesitate, dacă luăm în considerare cantitatea mare de cărți de beletristică apărute anual pe piața noastră.
„Revista de traduceri titerare” se vrea un indicator și, totodată, un reper pentru traducerile literare de calitate, o revistă care își propune să fie mereu solid argumentată, dar să-și și păstreze cu probitate echidistanța în raport cu traducătorii literari, obiectivul cronicii de traducere literară fiind exclusiv acela de a da măsura valorii muncii dificile la care se înhamă cel care se încumetă să tălmăcească o operă literară dintr-o limbă străină în limba română.
Imensa majoritate a cronicilor dedicate beletristicii în România se referă exclusiv la autorul tradus și neglijează complet sau aproape complet eforturile de re-construcție a poeziei, nuvelei, romanului, piesei, eseului, etc. în limba-țintă, în cazul de faţă, limba română. Abia câțiva critici literari – nu se știe dacă din reală apreciere sau dintr-o relație de prietenie cu traducătorul literar sau dintr-o reală apreciere a traducerii – menționează sau, mai degrabă, expediază munca traducătorului în câteva propoziții, cel mai adesea de complezență. Să nu se spună că nu s-a vorbit de traducător. Cititorul nu poate să-și facă o imagine a municii plină de acribie efectuate de cea sau cel care au purces la această îndeletnicire deosebit de dificilă: înțelegerea textului în limba de origine, apoi găsirea unor soluții pentru traducerea în limba română, care adesea înseamnă un efort intelectual amplu: găsirea palierului lingvistic adecvat în limba-țintă, redarea nu numai a literei, ci și a spiritului autorului, alternarea palierelor lingvistice în funcție de situația dată: personaj, dialog, narator etc.
Mulți dintre cititori nu știu că nu este suficient să cunoști bine două limbi, ca să poți face o traducere literară de calitate, că este nevoie de cunoștințe culturale extinse, de acribie – atunci când o traducere este dificilă, se simte nevoia reluării unor pagini, chiar a unui capitol, după ce ai înaintat cu traducerea și găsești o variantă mai bună, simţi că ai stilul autorului, ori te întorci la alte porţiuni ale textului, deoarece e nevoie de corecturi pentru uniformizarea. Câteodată trebuie făcută o documentare pentru unele pasaje mai dificile ale traducerii literare (în unele cazuri, trebuie comparată textul original cu traducerea literară în altă limbă decât româna, pentru a înlătura dubiile privitoare la soluția adecvată) sau trebuie cerut sfatul unui coleg de breaslă pentru găsirea celei mai bune formulări în limba română.
Nu rareori o traducere literară nu trebuie numai reluată pe un fragment restrâns, ci chiar rescrisă. La a doua lectură a traducerii, debarasat fiind, după o vreme, de chingile originalului, poți îmbrăca traducerea literară în acea formă care să fie pe măsura limbii vii, vorbite și auzite de la noi din țară.
Nu vom rata nici ocazia de a discuta pe îndelete retroversiuni – atât traduceri literare valoroase, cât și nereușite, eșecuri – din limba română într-o limbă străină. Retroversiunile – o întreprindere mai dificilă, dacă este făcută de un vorbitor nativ român sau de origine română, dacă trăiește în străinătate – în genere trebuie verificate de cel puțin un vorbitor nativ din aria lingvistică limbii-țintă, pentru a avea nu numai garanția corectitudinii – care vine abia din cunoașterea ca limbă maternă vorbită într-o țară în care se practică limba respectivă –, ci și a faptului că traducerea este făcută în acea limbă vie vorbită, și nu cea învățată cu hărnicie din cărți. Același lucru este valabil pentru un traducător din limba română a cărui limbă maternă nu este română. Și el are obligația, cel puțin morală, față de calitatea traducerii literare, să se consulte cu cel puțin un vorbitor nativ de română.
O altă caracteristică a „Revistei de traduceri literare” va fi aceea că citatele supuse dezbaterii critice vor fi redate bilingv, fiind astfel evidentă pentru oricine validitatea punctelor de vedere exprimate în discuţiile noastre, care pot fi verificate instantaneu. Puterea de legitimare a citatului, invocată de marele nostru critic și istoric literar George Călinescu, este mare, deoarece evită ca o analiză a textului să se transforme într-un mult prea subiectiv eseu.
„Revista de traduceri literare“ se va axa pe traducerile literare importante apărute recent, dar nu-și va refuza plăcerea de a aborda și unele apărute cu ani în urmă, dar care merită pe deplin atenția noastră.
Aceasta nu înseamnă că vom face recenzii tuturor traducerilor literare ale cărților de beletristică apărute pe piaţa din România sau ale tuturor retroversiunilor apărute în alte țări. Colectivul de redacție va selecta lunar cărţile recenzate în numărul următor al revistei noastre.
Nu vom ezita însă a supune discuției fragmente literare aprig dezbătute de către traducătorii literari și care și până în ziua de astăzi nu și-au găsit o soluționare majoritar acceptată, stârnind și acum semne de întrebare.
Nu în ultimul rând, vom prezenta pe scurt unele noi apariții foarte recente pentru informarea iubitorilor de literatură, fără a dori să aducem la cunoştinţă în mod exhaustiv orice carte de literatură apărut în limba română.
Avertisment. „Revista de traduceri literare” este deschisă tuturor colaborărilor pentru primirea de recenzii ale unor traduceri literare sau retroversiuni literare, dar numai Colectivul de redacție al Revistei va selecta recenziile ce vor apărea în publicația noastră electronică.”
Peter Sragher,
Preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri Literare a USR
