Atelierul național de poezie ”Serile la Brădiceni”

sept. 8th, 2015 | By | Category: Eveniment

La Târgu Jiu, în prima zi a Atelierului național de poezie ”Serile la Brădiceni”, au avut loc mai multe lansări de carte și reviste, precum și o ediție specială a Cenaclului Columna. Astfel, la Biblioteca Județeană Gorj, după deschiderea ediției din acest an a atelierului, au fost lansate volumele: ”Privegherile vulturului orb”, Emilian Marcu, Editura Rafet, 2014, Râmnicu Sărat; “Şamanii şi Poeţii”, Emilia Ivancu, Ed. Eikon, 2014, Cluj; Micromonografie – ”Itinerar biopoetic”, Ion Trancău; ”La ceai cu umbra”, Constantin Bunilă, Ed. Măiastra; ”Monografia comunei Peştişani” / V. Arimia, Moise Bojincă, Constantin Codiţă; ”Ostrakon. Eliberarea din metafizic – Călătoriile iniţiatice”, vol. II, Ion Popescu Brădiceni, Ed. Limes, 2015; ”Dorinţa”, roman, Silviu D. Popescu, Ed. Limes, 2015. După-amiaza, în Sala ”Titu Rădoi” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în cadrul unei ședințe festive de cenaclu, a fost lansat și cel mai recent număr al revistei Caietele Columna. Marți, programul continuă la Brădiceni, unde vor fi acordate premiile naționale ”Serile la Brădiceni”.

Despre Emilian Marcu, Ion Popescu Brădiceni, amfitrionul evenimentului ”Serile la Brădiceni”, spune că este ”poet înnăscut dar și făcut”. La Târgu Jiu, Emilian Marcu a lansat volumul de versuri ”Privegherile vulturului orb”, dar a vorbit și despre cel mai recent roman al său, ”Tobele Mute”.

”Poezia mea este gândită pe câteva paliere. Cel mai profund palier este acela în care vorbesc despre țăranul roman. Despre dispariția satului românesc.  Am sentimentul că, din ce  în ce mai mult, satele adevărate devin muzee. Apoi urmează sonetele de dragoste, iar al treilea palier – poezia patriotică. Orice operă de cultură mare este o operă patriotică, dar poezia explicit patriotică este necesară”, spune Emilian Marcu. Poetul a declarant că vine mereu cu plăcere la Târgu Jiu pentru că ”este Mecca românilor. Aici, cu adevărat, se găsește România profundă, ancestrală”.

”Locuiesc într-o Românie care nu este în România”

Poeta Emilia Ivancu a venit la ”Serile la Brădiceni” împreună cu soțul său, Ovidiu Ivancu, amândoi fiind profesori și amândoi având experiența culturii altor țări: Emilia Ivancu apropie, cultural, România de Polonia, iar Ovidiu Ivancu a fost lector la New Delhi  timp de patru ani.

”Emilia Ivancu este poetă, traducătoare, doctor în filologie. Se numără printre blagologii de prestigiu. O poetă extraordinară”, a prezentat-o Ion Popescu Brădiceni.

Elisabeta Gîlcescu, poetă gorjeană, a fost cea care a creat legătura dintre Emilia Ivancu și orașul lui Brâncuși: ”Mai mult decât poet, mai mult decât traducătoare, mai mult decât cercetătoare. Dacă veți citi această carte e musai să vă contaminați de efectul Emilia Ivancu. O carte de a ei mi-a zâmbit la Gaudeamus. Și un critic care a vorbit de această carte. Și, astfel, s-a creat legătura.”

”Eu eram criticul de la Gaudeamus. Aceea a fost a doua lansarea acestei cărți la care am participat. Prima lansare a fost la o librărie / cafenea, un spațiu extrem de interesant,  ”La vulturi”, unde Emilia Ivancu a lansat această carte împreună cu o alta. Erau mai mulți scriitori de față. S-a proiectat și un film. O suită foarte interesantă.

Această carte aparține unei autoare prin a cărei acțiune poetică se poate verifica ce spuneam eu. Autori care au abandonat limba română, ca un fel de instrument de expresie prea îngust. Ei bine, Emilia Ivancu este la antipodul acestei atitudini, pentru că a călătorit foarte mult, purtând în tot acest timp, metaforic, o casă a limbii române în care scrie. Un autor român devine un cetățean al Europei și al Universului, dar poartă în toate călătoriile sale ancora limbii materne.

Emilia Ivancu ia o distanță specifică față de destui autori din literatura de azi, poeți sau prozatori din mai multe generații, care încearcă să se adapteze mimetic la ceea ce înseamnă ultima modă, ultimul trend. Ceea ce face diferența între acest trend și poezia pe care o scrie Emilia Ivancu nu este numai raportul de talent față de lipsa de talent a altora, ci și conștiința poetică”, a spus criticul Daniel Cristea-Enache.

În ciuda faptului că a călătorit mult, că locuiește în Polonia și că are și volume editate bilingv, Emilia Ivancu recunoaște că ia România cu ea peste tot. ”Eu locuiesc într-o Românie care nu este în România. Țara și limba nu sunt legate neapărat de spațiul românesc, ele nu funcționează numai aici. De câte ori am călătorit am descoperit că oamenii sunt la fel, peste tot”.

Ce ar fi romanul dacă nu o (re)descoperire?

Următoarea carte lansată a fost romanul ”Dorința”, semnat de tânărul Silviu Doinaș Popescu.

”Mi-am dat seama care este tiparul pe care și-l propune autorul. Cu siguranță că în primul rând trebuie să aibă știința scrisului, a mânuirii cuvântului, a unor personaje pe care le mânuiește ușor, ceea ce nu e puțin lucru.

Sunt cinci planuri pe care el pendulează, dar toate se adună într-unul singur, pentru că știe să treacă de la realitate la ficțiune cu nonșalanță și să revină la realitate.

În această carte este o lume a tinerilor. Personajul principal are niște dialoguri, interioare mai mult decât față-la-față, cu cele cinci personaje feminine și reușește ca acestea să fie, de fapt, un singur personaj. Din cele cinci râuri formează un fluviu pe care îl stăpânește foarte bine.

Este un act de curaj ca la o vârstă atât de fragedă să te apuci să scrii proză și să scrii romane”, a spus Emilian Marcu despre carte.

Poetul Alex Gregora, membru al Cenaclului Columna, a ținut să spună, de asemenea, câteva cuvinte despre autor și despre roman. ”Afirmat în cadrul Cenaclului Columna, Silviu Doinaș Popescu este un prozator talentat fără discuție. Personajul aflat în expansiune își împrumută viața tinerilor vremurilor acestora, pe platformele de socializare.

Grăbit cu sine și neviclean, face parte dintr-o generație tânără. Ce ar fi romanul dacă nu o (re)descoperire? Autorul nu vrea să purceadă pe drumurile trasate de alții.”

”Singura călătorie adevărată este aceea ce se face înlăuntrul fiiniței tale”

Constantin Bunilă, gorjean, este un poet prezent de mulți ani în publicațiile din județul Gorj, cu poeme, pamflet sau povestioare de duh. Totuși, poezia sa nu a fost strânsă niciodată în volum, datorită unei modestii din ce în ce mai greu de găsit în oameni/ ”La cea cu umbra” este, astfel, debutul târziu în volum.

”Sper ca în școala de poezie de la Târgu Jiu să mai aveți șansa să apară noi nume care să dea diversiune acestei școli.

Constantin Bunilă a făcut un fel de antologie din multele cărți pe care le are în manuscris. S-a hotărât acum să strângă într-o carte un rezumat, să spun așa. Mi-a făcut o mărturisire pe care vi-o divulg. Prețuindu-l atât de mult pe Nichita Stănescu, vizionarismul său poetic, capacitatea sa de a reînnoi poezia, Constantin Bunilă a avut reținerea de a aduna poezia sa într-o carte. E impresionant și, după părerea mea, arată și un spirit critic și de bun simț.

Cartea domnului Bunilă este o carte de mare sensibilitate, unde se poate întâlni o biogafie a unui om care și simte, și gândește.

Eu nu aș știi să spun ce este poezia. Dar știu că ori pe unde ar călători ființa unui poet, singura călătorie adevărată este aceea ce se face înlăuntrul fiiniței tale, unde rămâi cu tine, dincolo de orice spațiu geografic. Și Constantin Bunilă are această șansă, să nu-și fi amăgit propriul suflet”, a spus poetul Nicolae Dragoș.

Alex Gregora, apropiat al lui Constantin Bunilă, l-a descris în câteva cuvinte: ”Supus unui bioritm anume, Constantin Bunilă își asumă poezia și rolul său. Aparține unei generații de entuziaști. O carte a mărturisirii de după-amiază”.

”Prietenul meu, genialul Floin Preda Dochinoiu mi-a spus că dacă nu fac cartea asta, nu mai vorbim. Cu ocazia asta mi-am dat seama cât de mult înseamnă și imaginile. ”La ceai cu umbra” nu este titlul pe care l-am pus eu, ci este inspirația lui Alex Gregora. Nu sunt lucruri deosebite în cartea mea. Sunt lucruri comune. Dacă se caută în ce am publicat până acum, cred că ar ieși 40 de cărți, dar așa a vrut Dumnezeu”, a spus Constantin Bunilă.

”O trilogie despre cum trebuie să arate literatura după teroria transmodernistă”

”Mongrafia comunei Peștișani”, o altă carte lansată la ”Serile la Brădiceni”, a fost scrisă de V. Arimia, Moise Bojincă și Constantin Codiţă, lucrul întinzându-se pe mulți ani, până să ajungî la forma finală.

”Am contribuit la realizarea acestei cărți. Îmi amintesc cu plăcere de primul episode al Serilor la Brădiceni. Eram și noi mai tineri și vremurile un pic mai generoase.

Cât despre carte, eu și domnul Bojincă suntem autorii secundari. Domnul Arimia are 90 de ani și nu a putut fi prezent. Este o carte care a necesitat o trudă lungă. A început munca în 2000, suntem în 2015. În această monografie sunt, de fapt, trei monografii.

Prima copertă e semnată de ȘAI.

Acesta este primul volum. Al doilea volum este în lucru și va fi scris în întregime de mine și domnul Moise Bojincă”, a declarant Generalul Constantin Codiță.

”Ostrakon. Eliberarea din metafizic – Călătoriile iniţiatice” este o trilogie la care Ion Popescu Brădiceni lucrează de câțiva ani. La ”Serile la Brădiceni” a fost lansat volumul doi, apărut anul acesta la editura Limes. ”Romanul meu a devenit o trilogie. Am lucrat cinci ani la volumul II. A fost greu. E un proiect pe care mi-l asum și să vedem unde ajung”, a spus autorul.

Profesorul Ion Mocioi a vorbit despre carte și autor.  ”O trilogie despre cum trebuie să arate literatura după teroria transmodernistă. Foarte interesantă. Și reușește. La sfârșitul lucrării, el se și explică. După cum a făcut și la începutul lucrării. Ce vrea să fie acest roman.

Are un limbaj care pornește de la limba getică, din care caută să ne convingă că a găsit și cuvinte reale. E foarte interesant ce propune acolo pentru lingviști. De fapt, el nu se adresează cititorului obișnuit ci unor oameni cu o anume pregătire.  Face dintr-un roman altceva. Sunt curios cum va duce această lume în volumul III, unde trebuie să rezolve multe chestiuni pe care le integrează în aceste două prime volume.

Această idee a transmodernismului nu îi aparține doar lui, ci și altor poeți care încearcă să facă altceva. El a spus că acest roman este unul transpoematic. Dacă nu ai o cultură vastă, e greu să înțelegi ideile lui Ion Popescu Brădiceni”.

Profesorul Ion Trăncău a lansat o micromonografie: ”Itinerar biopoetic”. Autorul spune că și-a propus un proiect mai amplu, care să cuprindă mai mulți poeți gorjeni. ”M-am gândit la un proiect de micromonografii, în care să cuprind mari scriitori, care trăiesc aici. Gheorghe Grigurcu, Valentin Tașcu, Adrian Frățilă, Gelu Birău, Spiridon Popescu etc. Acum am scris despre Florian Saioc.

Am scris de mai multe ori despre Saioc. În Caietele Columna și nu numai. Într-o carte de-a mea, de asemenea. Vorbesc despre autenticitatea și consecvența insurgenței lirice. Confirmă poezia lui, întreaga lui poezie. El mereu a fost un protestatar”, a spus Ion Trăncău.

Câteva ore mai târziu, în Sala ”Titu Rădoi” a fost lansat și cel mai recent număr al revistei ”Caietele Columna”, nr. 4/2015.

Dorina CIOPLEA

Număr de vizualizări :1436


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro