spot_img

Epistolă din Torino (VIII). No comment

În România, există încă reticenţă faţă de politică. La vot participă sub 50% din populaţia care ar putea să-şi exercite dreptul. Unii tineri încearcă, prin prezenţa la mitinguri de interes naţional (Roşia Montană, gazele de şist, tăierea necontrolată a pădurilor etc.), să-şi ascundă lipsa de reacţie în faţa deciziilor din parlament şi a ordonanţelor de urgenţă emise de guvern. Unii dintre cei mai respectabili şi însemnaţi intelectuali, de formaţie umanistă, susţin că viaţa culturală e apolitică, dar – întreb – cine alocă bugetul muzeelor, al universităţilor şi al institutelor de cercetare?! (Cum aş fi beneficiat eu – european, dar străin – de atâtea facilităţi turistice şi profesionale în Italia, dacă Statul nu se implica?!) Toţi aparţinem politicii (fără a milita neapărat), deoarece traiectoria noastră este predeterminată de sistemul educaţional-coercitiv în care creştem şi pe care îl ilustrăm. A sta departe de politică, în sensul indiferenţei faţă de constituţia ţării, mi se pare o manifestare anticivică. Or, această atitudine se întâlneşte şi la demnitari (prin măsurile pe care le votează/ susţin/ sugerează/ impun), şi la cetăţenii care, nu de puţine ori, se lasă influenţaţi de instincte în aprecierea unei activităţi adresate raţiunii.


Se petrec lucruri ciudate în România. Principiul separaţiei puterilor în stat tinde să fie dizlocat şi, evident, este afectată şi prezumţia de nevinovăţie. Această intenţie, pornită de la vârful piramidei, afectează întreg sistemul, intrând în categoria „predestinărilor“ sugerate în primul paragraf. Am observat, în relaţiile de zi cu zi sau în raporturile de serviciu, faptul că oamenii pornesc de la premisa că partenerul/ colegul/ prietenul ar trebui să demonstreze că n-a făcut ceea ce toţi din jur „s-au convins“ că a făcut (iertare pentru tautologie!). Imaginaţi-vă un şef de proiect care i-ar transmite directorului unei companii că unul dintre angajaţi ar fi spus, într-o conversaţie particulară, că dezaprobă planul de la serviciu. Rumoarea se răspândeşte. Managerul, în loc să-l cheme „pe inculpat“ şi să poarte o discuţie amiabilă (auditur et altera pars), încurajează învinovăţirea acestuia, acceptând, în virtutea inerţiei, că există printre noi un „element duşmănos“, din pricina căruia nu merg treburile aşa cum ne-am propus. Când ceilalţi angajaţi au aflat cine este „problema“, oaia neagră şi, deopotrivă, ţapul ispăşitor se trezeşte în postura de a demonstra că nu a făcut respectivele afirmaţii. Ce să mai spui în apărarea ta când, staliniceşte vorbind, ştim noi mai bine ce-ai zis dumneata?! Cinismul pârâşului, bârfa şi lipsa de tact a şefului dau asemenea sentinţe.

Lucrurile s-au aşezat aşa încât la Torino să aflu că România adoptă nişte procedee care, deşi nereglementate, au devenit cutume în justiţia italiană de vreo trei decenii. Ieşeam din curtea Palatului Regal. Fac dreapta pe Via Palazzo della Città şi încă o dată pe Via XX Settembre. Îmi pusesem în gând să iau montgolfierul. Îl observasem, urcând treptele spre Il Duomo, unde este depusă La Santa Sindone. (În DEX, definiţia e: „aerostat primitiv umplut cu aer cald“). Ce idee arhaică totuşi! Mă uit în stânga şi, fidel ideii de a intra în orice clădire care stă cu uşile larg deschise, nimeresc în via Porta Palatina, nr. 7, la Chiesa dello Spirito Santo. Aici, în 1728, s-a convertit la catolicism Rousseau, teoreticianul „contractului social“. (În liceu, câţiva colegi îi spuneau „Jay Jay“, pe englezeşte, din cauza iniţialelor prenumelui.). La acea dată, Oltenia – „eterna Terra Nova“ –, stătea sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, fiind „sincronă“, din acest punct de vedere, cu Lombardia şi Veneto. Povestea Bisericii „Sfântului Spirit“ are legătură cu un edificiu ecleziastic important, centru de putere şi de pelerinaj, Corpus Domini. Numele din urmă este şi o tautologie. Pe lângă semnificaţia metaforică – taina cuminecăturii din Joia Patimilor – „Trupul Domnului“ este, după învăţătura lui Ioan Hrisostomul, însăşi Biserica.

Ajung în apropierea altarului şi apare, din capela situată în stânga, un personaj amabil. „Frumoasă, nu-i aşa?!“. Ce să răspunzi?! N-apuc să rostesc tradiţionalul „Si, certo!. Îl aud înşirând informaţii arhelogice, arhitectonice, martirologice, teologice şi filologice (!). „Sunt două reprezentări ale Domnului pe cruce. Una în care cuiele sunt bătute în palme, alta, în zona pulsului“. Îmi arată diferenţa între cele două crucifixe aflate în biserică. În altar, piroanele erau înfipte în „linia vieţii“. La intrare, îmi semnalează contrapunctul. Continuă: „Eu cred că nu în palme sunt stigmatele dell Signore. Dacă le băteau acolo, în zvârcolirea provocată de durere, condamnatul putea să-şi rupă carnea“. Mă ia apoi de braţ şi mă duce în capelă. Schimbă registrul, ca şi cum, după ce am ascultat muzică psaltică, CD-ul sare la rock alternativ.

„Tinerii nu merg la vot. Lor nu le pasă. Dacă nu te duci la vot, înseamnă că nu votezi? Dimpotrivă. Eşti de acord cu puterea, cu cine câştigă alegerile. Cine e la conducere îi critică pe cei de dinainte. Asta e o scuză, ca să nu se reformeze nimic. Sau spun că unii de-ai lor, pe care noi i-am votat, nu sunt buni. Eşti la putere, dar vorbeşti ca şi cum ai sta în opoziţie? Asta făceau faciştii şi comuniştii. Ei controlau Statul şi, în propagandă, ne anunţau că, printre ei, s-a găsit câte un sabotor. Acum, sigur, că nici paralamentarii nu sunt de încredere. Tot propun amendamente, ca să nu se petreacă nimic. Amână la nesfârşit. Nu ştiu cum e la voi în ţară, dar aici, dacă nu vrei să iei o măsură, pretinzi că e nevoie de o dezbatere în parlament. Ni se indică o problemă. Nimic nu se rezolvă. Il gioco non vale la candela. Dar şi pe parlamentari nu poţi să-i trimiţi în instanţă, doar pe baza unor indicii. Vin magistraţii şi susţin că au găsit informaţii că X ar fi făcut nu ştiu ce. Şi, dacă parlamentarii se protejează între ei, când votează împotriva începerii urmăririi penale, atunci întregul for legislativ e învinovăţit. Magistraţii să pornească proces doar dacă au găsit probe clare împotriva politicianului. Astfel, nici n-ar mai trebui ca parlamentul să decidă dacă unul sau altul să fie anchetat. Parlamentul nu stabileşte cine merge la judecată. E datoria magistraţilor, numai dacă au stabilit, fără îndoieli, probatoriul. Mai e şi altceva. Spune o prevedere că, dacă un suspect recunoaşte că a făptuit ceva, deşi nu există dovezi împotriva lui, atunci execută 2 sau 3 ani de închisoare. Asta se întâmplă, fiindcă aduşi la tribunal, inculpaţii sunt anunţaţi de judecători ce pedeapsă riscă. Ei sunt împinşi, fără să-şi dea seama, să accepte ideea că numai cine a greşit ajunge în faţa tribunalului. Unde e prezumţia de nevinovăţie?“.

No comment.

George NEAGOE

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508