spot_img

Transparenţă, modernizare și eficacitate pentru Uniunea Scriitorilor din România

Miercuri, 4 martie 2015, la librăria Cărturești-Verona din Bucureşti, a avut loc conferința de presă a Grupului pentru Reforma U. S. R. (GRUSR). Din partea GRUSR au vorbit Florin Iaru, Paul Cernat, Octavian Soviany și Paul Vinicius, moderator fiind Claudiu Komartin. Din partea revistei “Observator Cultural”, în care a fost publicat „Proiectul de propuneri pentru o reformă a U.S.R.”, a intervenit redactorul-șef Ovidiu Șimonca. Din GRUSR fac parte peste 80 de scriitori activi, însă numărul lor creşte în fiecare zi. Din discursurile celor șase vorbitori a reieșit necesitatea reformării U.S.R. avându-se-n vedere transparența, modernizarea și eficacitatea funcționalității instituției. Florin Iaru a ținut să precizeze că U.S.R este o instituție de utilitate publică, iar modalitățile de a se lua hotărâri, precum și accesul la informații de toate tipurile (financiare, de evidență, organizatorice) trebuie să fie perfect transparente pentru membrii ei.  USR este o instituţie de utilitate publică, ceea ce înseamnă că se supune legilor şi reglementărilor în vigoare în România. Florin Iaru a declarat că s-au făcut, totuşi, mai multe acte imorale în ceea ce priveşte activitatea Uniunii Scriitorilor din România. Unul dintre acestea este schimbarea Statutului preşedintelui USR. Astfel, Statutul Uniunii Scriitorilor a fost modificat pe 12 martie 2013 şi i-a permis lui Nicolae Manolescu, care se afla în acel moment la al doilea mandat la conducerea USR, să candideze pentru un al treilea mandat în funcţia de preşedinte al uniunii. În noul Statut nu mai apare articolul potrivit căruia „Preşedintele USR e ales prin vot de CN (Conferinţa Naţională, n.r.), în prima sesiune ordinară, pentru un mandat de 4 ani. Orice membru USR poate fi ales în această funcţie pentru cel mult două mandate. Preşedintele poate fi revocat, tot prin vot, de către CN în sesiune extraordinară”. Aceste aspecte apăreau în articolul 32 din fostul Statut al USR. „Nelimitarea numărului de mandate contravine tuturor celorlalte (…) legi din România, care normează preşedinţii. Preşedintele României nu poate fi ales decât de două ori. Şi în foarte multe alte funcţii alegerea unui preşedinte este limitată la două mandate. De altfel, acesta a fost statutul Uniunii Scriitorilor până în 2013”, a declarat Florin Iaru. Poetul a mai spus şi faptul că, începând din 2012, nu au fost făcute publice rapoartele de activitate şi situaţiile financiare ale USR, deşi acestea sunt cerute la o astfel de instituţie de utilitate publică. De asemenea, scriitorul a spus că nu sunt făcute publice rapoartele comisiilor de cenzori pentru 2012, 2013, 2014, nu există dovada publicării, în ultimii trei ani, a raportelor de activitate şi a situaţiilor financiare anuale a USR în Monitorul Oficial al României, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, cum ar fi normal potrivit legii. Totodată, Florin Iaru a declarat că nu există un raport cu privire la situaţia la zi a patrimoniului, pentru că USR, deşi nu este o organizaţie cu scop patrimonial, are un patrimoniu, precum şi că nu există rapoarte anuale publice pentru anii 2012, 2013 şi 2014 cu privire la situaţia financiară a sumelor colectate de USR în temeiul legii privind timbrul literar. „În anul 2012, piaţa de carte din România a însumat 60 de milioane de euro. Presupunând, într-un mod cu totul logic, că, din totalul cărţilor apărute în România, măcar o treime reprezintă beletristică, atunci avem o sumă de 20 de milioane de euro, din care procentul de 2% prevăzut prin timbrul literar se varsă uniunilor de creaţii şi, în proporţie de 99%, Uniunii Scriitorilor, ar trebui să avem o sumă anuală de intrat în vistieria Uniunii Scriitorilor de aproximativ 400.000 de euro, bani absolut suficienţi pentru a întreţine activitatea, pentru a sprijini scriitorii, pentru a face diversele activităţi care îi revin acestei uniunii”, a declarat Florin Iaru, precizând că nu ştie motivul pentru care nu au nicio informaţie despre aceste sume. „Toate lucurile pe care le cerem ţin de normalitate, modernitate şi transparenţă. Asta este ceea ce dorim noi. Să ştim cum se organizează, cum cheltuieşte Uniunea Scriitorilor banii”, a spus Florin Iaru, precizând că nu „atentează la valoarea sau la însemnătatea” vreunui autor, ci sunt interesaţi de „organizarea şi legalitatea” instituţiei

În discursul său Paul Cernat a dezamorsat principalul argument al oponenților GRUSR conform căruia acesta nu ar fi decît un exces vindicativ îndreptat asupra unor persoane cu funcții din USR, sfîrșind prin a preciza că dacă dialogul inițiat de GRUSR nu va fi luat în seamă bătrîna instituție „va muri de moarte naturală”.Octavian Soviany s-a referit în special la caracterul învechit și total necorespunzător timpurilor actuale în care U.S.R funcționează. De asemenea a subliniat că acaestă asociație de breaslă nu mai reprezintă de mult interesele scriitorului român. Paul Vinicius și-a focalizat discursul asupra modalităților ilegale de a se face modificări la statut, creîndu-se posibilitatea realegerii aceluiași președinte un număr nelimitat de mandate. Din afara grupului Ovidiu Șimonca a apreciat drept pozitiv și la obiect demersul membrilor grupului de a propune reforme fundamentale și o contemporaneizare a acestei instituții. Un interesant punct de vedere a fost formulat de Claudiu Komartin care a precizat că motivul principal pentru care tinerii scriitori de talent din ultimii ani nu-și propun să devină membri ai U.S.R. este tocmai funcționarea vetustă și discreționară a instituției.

La finalul conferinței de presă reprezentanții mass-media (televiziuni, posturi de radio și presă scrisă) au pus întrebări la care au răspuns atît vorbitorii, cît și alți membri ai GRUSR, Lucian Vasilescu și Mugur Grosu.

La următoarea adresă web – http://fdl.ro/2015/03/video-conferinta-de-presa-grusr/ – puteţi vedea conferinţa de presă a Grupului pentru Reforma U.S.R. .

.

Manolescu, despre grupul care susţine că doreşte reformarea USR: Reprezintă doar 1%

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat, miercuri, 4 martie 2015, pentru MEDIAFAX, referitor la grupul de scriitori care susţine că doreşte reformarea USR, că aceştia reprezintă doar 1% din membrii instituţiei.

„Conform semnăturilor de pe lista acestei echipe de reformişti e vorba de 1% din membrii Uniunii Scriitorilor. Îmi pare rău, n-am ce discuta cu ei”, a declarat Nicolae Manolescu, pentru MEDIAFAX.

Acesta a precizat că grupul de scriitori, printre care se numără şi Florin Iaru, Paul Cernat, Claudiu Komartin, Octavian Soviany şi Paul Vinicius, care vrea reformarea Uniunii Scriitorilor din România (USR), a pus anumite întrebări în legătură cu activitatea USR şi va primi răspunsuri la şedinţa de consiliu care va avea loc la sfârşitul lunii martie.

„Au pus întrebări, li se va răspunde la consiliul care va avea loc în martie, adică la sfârşitul lunii. Dincolo de chestia asta, eu, personal, nu stau de vorbă cu 1% din membrii uniunii, am în sarcină 99%, deci în faţa lor răspund. (…) Ca să pot să iau în considerare, vor trebui să fie circa 900 de semnături… conform statutului. Cu 1%, iertaţi-mă, dar asta nu-i democraţie. Am 99% de oameni care sunt pe partea cealaltă. Încă o dată, n-am ce discuta cu 1%”, a mai spus Nicolae Manolescu.

.

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. N.Manolescu raspunde doar in fata Marii Adunari Nationale formate din 99 la suta-procentul de scriitori, care,spune Marele Mandarin, nu-l contesta!S-arutea sa se autoiluzioneze…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508