Sâmbătă, 14 martie 2015, ora 19:00, la Sala Mare a Ateneului Român, va avea loc un recitalul vocal susținut de tenorul Marius Vlad Budoiu. La pian, Horea Haplea. Program: George Enescu – 7 Cântece pe versuri de Clément Marot; Richard Wagner – Wesendonck Lieder; Richard Strauss – 4 Lieduri; Alban Berg – 7 Frühe Lieder.
Sub consideraţia de a fi artistul liric român cu cel mai vast repertoriu cuprinzând roluri de primă mărime de operă, repertoriu vocal-simfonic şi cameral (mai mult de 120 de titluri!), Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind, cu fiecare apariţie, interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat în orice context, ca un artist deosebit. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, și a studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu. Revine acum la Bucureşti pentru un recital de lieduri care propune, îndrăzneţ, pagini semnate de George Enescu, Richard Wagner, Richard Strauss şi Alban Berg.
„Acum 30 de ani (atât de repede au trecut!!!) am început să studiez cântul cu tatăl meu. Liedurile lui Enescu au fost între primele pe care le-am abordat. Pe atunci nu înțelegeam mare lucru, dar am rămas cu ele în suflet. Enescu s-a maturat în mine ca un vin vechi într-un budoi (!!!) din lemn pe care îl îmbrățișează cu drag. Apoi, de-a lungul anilor, am trecut prin tot felul de etape, care m-au făcut să îl iubesc pe Richard Strauss, apoi pe Richard Wagner și chiar pe Alban Berg. Nu sunt un ipocrit, deci nu voi spune că îmi place TOT Berg sau TOT Strauss sau TOT Wagner. Dar liedurile acestea sunt de-a dreptul minunate. Am vorbit cu oameni care mi-au spus ”mi-am schimbat părerea despre Berg” și le-am spus că greșesc. ACESTE lieduri sunt frumoase. Și probabil că Berg chiar s-a dezis de ele ulterior. Pentru că sună prea bine… Wagner rămâne iubirea mea cea mare și Strauss mă umple pe deplin… Tot programul este conceput să placă. Nu am pus nici o piesă care să nu fie accesibilă. Sper să placă tuturor… Pentru publicul clujean am pus la dispoziție și traducerile. E greu să urmărești o oră și jumătate un film la care nu ai traducere… Cealaltă soluție ar fi să închidem ochii și să ne lăsăm purtați pe aripile muzicii…” propune tenorul Marius Vlad Budoiu.
Biletele se pot cumpăra de la casa de bilete a Ateneului Român
Program: Marți – Vineri 12:00 – 19:00
Telefon: 021.315.68.75
Pentru rezervări online www.fge.org.ro
Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani cu lucrarea „Simfonia a IX-a” de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (i de G. Puccini) şi Alfredo (La Traviata de G. Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de W. A Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996. Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, a fost solicitat pe toate scenele lirice şi de filarmonică din ţară, şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franța, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveția, Bulgaria, Rusia, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia și Japonia. Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la lucrări ale lui Händel și creaţii mozartiene la lucrări ale secolului XX și producţii ale unor autori moderni. În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan și Isolda). Anul 2013 îl găsește pe tenorul Marius Vlad Budoiu în plin avânt profesional, el apărând sub bagheta maestrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano și la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Între colaboratorii de renume ai tenorului enumerăm pe Rafael Frühbeck de Burgos, Peter Ruzicka, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, cu operele din București, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Toulon și multe altele.
Pianistul Horea Haplea a studiat la Alba Iulia cu prof. Cristina Munteanu și la Liceul de Muzică “Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca cu prof. Gerda Türk. În 2004 a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare, specializarea Pian la clasa prof. Daniel Goiţi și prof. Cipriana Gavrișiu şi Facultatea Teoretică, specializarea Dirijat vocal-simfonic la clasa prof. Florentin Mihăescu. În 2006 a absolvit masteratul de interpretare pian la clasa prof. Daniel Goiţi și prof. Adriana Bera. O serie de personalități muzicale l-au îndrumat în diferite specialități, precum Ferdinand Weiss (citire de partituri, analiză interpretativă comparată), Tudor Jarda (armonie) sau Peter Szegö (contrapunct, compoziţie). Horea Haplea a fost premiat la concursuri naționale și internaționale de interpretare, iar activitatea sa artistică include un număr impresionant de apariţii în recitaluri şi concerte. A colaborat ca solist cu orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut recitaluri de pian şi recitaluri camerale. Pianistul are o susţinută activitate concertistică și în străinătate. În 2012, Horea Haplea a obținut titlul de doctor în muzică cu teza Aspecte ale stilisticii interpretative în Concertele pentru pian de Ludwig van Beethoven, avându-l îndrumător pe prof. univ. dr. Adrian Pop. În prezent este lector dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (disciplinele acompaniament canto și acompaniament lied-oratoriu) în cadrul Departamentului de Canto şi Artă Scenică.
