spot_img

V. Burlacu şi pulsul vieţii culturale

Stăm cu privirea aţintită spre marile centre culturale – Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara – dar pierdem din vedere că şi prin alte localităţi, de mai mică notorietate, se întâmplă evenimente culturale de importanţă majoră, cu participarea unor cunoscute personalităţi din ţară şi cu antrenarea unor oameni ai locului, intelectuali mai puţin cunoscuţi, poate chiar anonimi, dar care încearcă să marcheze locul cu propriile lor zbateri şi înfiorări spirituale. De regulă, aceste evenimente episodice sunt semnalate în presa locului, de unde lumea ia cunoştinţă de ele,  le citeşte, le apreciază, le comentează, dar după trei zile sunt uitate, entuziasmul potolit şi emulaţia consumată. Peste câteva decenii nu-şi mai aduce nimeni aminte de ele. Adunarea lor într-o alcătuire livrescă ar fi o soluţie şi o formă de a restitui memoriei locului zbaterea unui anumit interval al evoluţiei sale. Exact acest lucru îl realizează Viorel Burlacu în recenta sa alcătuire Memoria hârtiei (Editura Performantica, Iaşi, 2014). A adunat în această carte toate, sau aproape toate ştirile, reportajele şi interviurile din ultimile decenii de viaţă culturală tecuceană şi le restituie cititorilor, într-o formulă livrescă.

Cât de importantă este această operaţie de îmbuchetare a consemnărilor uzuale despre viaţa culturală a Tecuciului şi  restituirea lor memoriei locului? Fireşte că este, din mai multe puncte de vedere. În primul rînd pentru că dă seama, peste ani, despre viaţa culturală a locului într-un interval de timp bine delimitatat. Cine nu şi-ar dori o asemenea carte despre viaţa culturală a urbei activată, să zicem,  în intervalul 1850-1900, când era la modă aşa-zisa rotativă guvernamentală?  Sau pentru intervalul 1900-1940, când Europa a fost zguduită de războaiele balcanice, cu participare românească, şi de cele două conflagraţii mondiale? Din păcate, nu avem asemenea alcătuiri şi cercetătorii sunt nevoiţi şă răscolească colecţii şi să răsfoiască arhive pentru a reconstitui cât de cât frământările şi tot zbuciumul acelor epoci.

În al doilea rând, pentru că elimină din start ideea unui hiatus  în devenirea spirituală a Tecuciului. Dimpotrivă, în deceniile circumscrise de această alcătuire livrescă au avut loc evenimente culturale de neîndoielnică importanţă naţională şi cu concretizări lăudabile. Bunăoară, au continuat ediţiile Festivalului de poezie Costache Conaci şi s-au instituţionalizat colocviile de Filozofie Ion Petrovici, care adună la un loc gânditori de notorietate indiscutabilă, pentru a galvaniza efigiile unor gânditori români, mai puţin editaţi în secolul nostru, tulburat de prescripţii ideologice imperative.

Cine-şi mai aduce aminte, bunăoară, că oraşul Tecuci a fost înfrăţit cu oraşul Douai, din Franţa şi că primarul urbei franceze, Jacques Mercier, a fost oaspetele oraşului Tecuci?  Oraşul nostru, spunea oaspetele francez cu acest prilej, este deja înfrăţit cu patru oraşe din Belgia, Germania, Anglia, SUA şi are relaţii privilegiate cu un orăşel din Polonia. Lista ar putea fi completată cu oraşul Tecuci. Dorim o relaţie privilegiată cu oraşul dumneavoastră, care ar putea avea puncte convergente în domeniul cultural, economic, sportiv şi în probleme ale mediului înconjurător (p.71).  Din nerfericire, nici această iniţiativă, ca multe altele, n-a fost întreţinută, cultivată şi continuată cu dovezi evidente de colaborare eficientă şi pe termen lung. Cunoscuta inerţie şi lâncezeală românească şi-a găsit forme de exprimare şi în administraţia Tecuciului.

Oricum, subliniem apăsat importanţa cărţii semnată de Viorel Burlacu şi cred sincer că va fi citită cu interes de toţi cei interesaţi de Tecuci şi de devenirea sa spirituală.

Ionel Necula

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. […] „Memoria hârtiei„, un titlu ce trimite din start cu gândul la „apuse vremi”, obligându-ne să recunoaştem că trecutul nostru recent devine prea repede istorie, este un volum de fapte. Faptele despre care autorul s-a străduit să scrie, să transmită la radio, să alerge după interlocutori cu nedumeririle sale şi ale celorlalţi. A consemnat sărind dintr-un domeniu în altul, cu aviditatea curiozităţii unui om inteligent, care vede şi căruia nu-i vine a crede. Pentru că, dincolo de relatare, se surprinde adeseori tristeţea sau inocenta perplexitate a celui care spera altceva. […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508