spot_img

Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, Dinu C. Giurescu, Tudor Gheorghe, Mircea Albulescu, Nicolae Breban, Ion Druţă, Ion Ghinoiu, Ionel Oprişan, laureații Premiilor Constantin Brâncoveanu

Miercuri, 3 decembrie 2014, opt personalităţi culturale au primit Premiile Constantin Brâncoveanu, acordate de un juriu de prestigiu, în numele Fundaţiei Alexandrion, în cadrul unei Gale care a fost organizată la Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia şi transmisă live de Cotidianul TV. Ceremonia l-a avut amfitrion pe actorul Dorel Vişan şi a fost un adevărat spectacol de gală, deschis de Corul Madrigal, continuat între două momente ale decernării premiilor de Oana Andra, prim solistă la Opera Română din București (acompaniată de profesorul Alexandru Petrovici) şi încheiat de Mariana Nicolesco, cea care i-a prezentat pe doi dintre elevii săi, care au câștigat două mari premii la ultimul concurs de canto de la Shanghai: mezzosoprana Emanuela Pascu şi tenorul Adrian Dumitru.

Nawaf Salameh: „Pioșenie față de sacrificiul marelui ctitor, respect pentru valorile spirituale ale României”

„Iniţiem Premiile Constantin Brâncoveanu cu convingerea că ele se vor întinde pe ani mulţi şi că vor contribui la recunoaşterea valorilor româneşti, la consolidarea lor, la continuarea ctitoriilor începute de Familia Brâncoveanu în spaţiul culturii române”, a spus Nawaf Salameh..

Lista de onoare

Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel. În deschiderea mult aşteptatului moment al decernării Premiilor, preşedintele Fundaţiei Alexandrion a anunţat un Premiu special acordat Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, „pentru actul său de profundă rezonanţă spirituală şi patriotică de marcare a Anului Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”.

Dinu C. Giurescu. Academecianul Dan Berindei, membru al juriului, a anunţat decernarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Cariere, istoricului Dinu C. Giurescu, „strălucit reprezentatn al unei dinastii de istorici”, pentru întreaga activitate. „Dinu C. Giurescu se numără printre cei mai de seamă istorici din generaţia sa. Deşi drumul său ştiinţific a cunoscut destule piedici, el s-a ilustrat şi în vremurile neprielnice ale dictaturii totalitare, dar, când a considerat că excesele nu mai puteau fi îngăduite, s-a desţărat”, a spus Dan Berindei, care a adăugat că „academicianului Giurescu i se datorează întocmirea volumelor IX şi X in tratatul Istoria românilor”.

Tudor Gheorghe. Prof. univ. dr. Andrei Marga, membru al juriului, a anunţat acordarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Arte, lui Tudor Gheorghe, „artistul care s-a născut cântând”, pentru spectacolul „Anotimpurile mele”, 2014. Andrei Marga a arătat că Tudor Gheorghe este „o personalitate culturală foarte complexă”, care „excelează în text, muzică şi interpretare” şi are o „memorie fabuloasă”.

Mircea Albulescu. Academicianului Augustin Buzura, membru al juriului, i-a revenit bucuria de a anunţa acordarea Premiului Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Cariere, lui Mircea Albulescu, „pentru profesionalismul şi dăruirea cu care slujeşte teatrul românesc”. Augustin Buzura a arătat că Mircea Albulescu este atât „un uriaş actor de teatru şi film, o personalitate importantă a culturii româneşti de după ultimul război”, cât şi „un profesor universitar extrem de iubit, autor a nouă volume de poezie, (…) un model artistic şi moral demn de urmat într-un moment în care incltura şi-a impus cu autoritate legile ei (…) o mare valoare care merită infinit mai mult decât i s-a dat”.

Nicolae Breban. Prof. univ. dr. Eugen Negrici, critic literar, membru al juriului, l-a felicitat pe scriitorul Nicolae Breban, cel care a primit, „pentru întreaga operă”, Premiul Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Literatură. „În evoluţia romanului românesc, opera lui Nicolae Breban reprezintă un punct de hotar. Breban aparţine speciei rarisime a celor care înfruntă, transfiguraţi de o nobilă sminteală, ridicolul şi neîncrederea, în numele unui ideal artistic inconfundabil: acela de a pătrunde în tărâmul neucnoscut al fiinţei”.

Ion Druţă. Un alt Premiu Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Literatură, i-a fost decernat scriitorului basarabean Ion Druţă „pentru antologia Vremea blajinilor”, o selecţie de autor prin care Ion Druţă „vrea să înfăţişeze publicului românesc esenţa scrisului său”. Magdalena Bedrosian, membru al juriului, a arătat că Druţă, „cel mai important reprezentant al literaturii basarabene”, scrie „aproape blând” despre „românitatea basarabenilor” şi „capacitatea lor de a ieşi din impas prin nişte găselniţe”. „Toată literatura lui e căptuşită cu o melancolie ciudată” şi poate fi citită „cu un mare beneficiu sufletesc”. „Ion Druţă expune, cu o pătrundere analitică ce ne face să înţelegem, în intimitatea ei, această dramă a unei frânturi de naţiune care îşi caută punctele de sprijin (autohtonia, ancestralitatea, credinţa religioasă) pentru a-şi redefini identitatea”.

Ion Ghinoiu. Profesorul Ion Ghinoiu, „artizanul cărţilor de patrimoniu”, a primit Premiul Constantin brâncoveanu, Secţiunea Istorie, în calitatea sa de coordonator al Atlasului etnografic român, vol. 5, Sărbători, obiceiuri, mitologie, apărut la Editura Academiei Române. . „Profesorul şi cercetătorul Ion Ghinoiu reprezintă modelul savantului care, prin experienţa şi munca sa, oferă un tezaur ştiinţific şi valoros prin conţinutul său sintetic şi analitic. Atlasul Etnografic al României este una dintre cele mai ample opere ştiinţifice din ultimele decenii”, a spus Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, membru al juriului. Majuru a fost „cel dintâi doctorand” al profesorului Ion Ghinoiu („eram amândoi la fel de emoţionaţi”, a mărturisit istoricul).

Ionel Oprişan. Premiul Constantin Brâncoveanu, Secţiunea Istorie, i-a revenit lui Ionel Oprişan, autorul volumului Mitul Brâncoveanu în creaţia populară românească editura Saeculum, I.O. 2014. Dumitru Constantin, secretarul juriului, a precizat că Ionel Oprişan, „emerit cercetător lierar şi editor”, a avut iniţiativa să strângă documentele care „au depus mărturie în epocă asupra evenimentului (jertfa voievodului Constantin Brâncoveanu) şi îi dovedesc de atunci persistenţa în memoria colectivă”. Constantin s-a arătat marcat de o imagine-simbol găsită de Oprişan: marea care se răscoală şi arde vreme îndelungată în semn de revoltă a universului faţă de jertifirea unui nevinovat.

Premiile Constantin Brâncoveanu constau într-o lucrare originală a sculptorului Ioan Bolborea şi o sponsorizare, ca o contribuţie, pentru un proiect: fie editarea unei cărţi, fie pentru o cercetare sau pentru o lucrare artistică. Juriul a fost alcătuit din personalităţi culturale şi ştiinţifice din România: academician Dan Berindei (preşedinte), acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Augustin Buzura, prof. univ. dr. Andrei Marga, Magdalena Bedrosian, Adrian Majuru, prof. univ. dr. Eugen Negrici, Dumitru Constantin (secretar).

Parteneri media ai evenimentului: Cotidianul.ro, Agerpres, Bursa, România liberă, The Money Channel, Ring, 9am, Business Review, Observatorulph.ro, Telegrama de Prahova, Formula AS.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508