spot_img

ATELIER 030202, cu proiectul „25” la VIENNAFAIR 2014

În perioada 2-5 octombrie 2014, Galeria Atelier 030202 din Bucureşti este invitată la Târgul de Artă Contemporană VIENNAFAIR, cu proiectul „25”, o expoziție de print, obiect şi sculptură realizată de artiştii Ioana Ciocan, Virgil Scripcariu şi Mihai Zgondoiu. „25 reprezintă, într-un fel sau altul, feţele identitare parcurse de către trei artişti români care au trăit momentul Decembrie 1989. Pentru fiecare dintre noi, există şi o Românie subiectivă, şi o Românie văzută prin ochiul deformant al imaginarului colectiv. Niciunul dintre noi nu avem pretenţia unei imagini şablon despre Revoluţia română şi nici un sentiment idealizant despre felul în care am trecut de comunism”, a declarat Mihai Zgondoiu, artist vizual și manager al Galeriei Atelier 030202. ART/OMV Austria și ICR Viena susţin și promovează prezenţa galeriei și a celor trei artişti la VIENNAFAIR. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.

Ioana Ciocan este artist vizual și coordonator al programelor de artă în spațiul public Proiect 1990 (Piața Presei Libere-București), S P A M (Parcul Carol I-București) și curator al programuluiSculptură en plein air-ul AiurartProiect 1990 a fost inițiat în ianuarie 2010 prin amplasarea unei replici a statuii lui V. I. Lenin de Boris Caragea, intitulată  Ciocan vs. Ulyanov pe soclul din Piața Presei Libere din București. Proiect 1990 accentuează interesul Ioanei Ciocan pentru arta de propagandă, dar și dorința artistei de a revitaliza un spațiu din București cu o mare încărcătură istorică, care nu a fost valorificat de către autorități din 1990 până acum. Artiștii invitați de Ioana Ciocan să expună în Proiect 1990 au reușit, în peste patru ani de zile, să creeze o nouă identitate a soclului lui Lenin. Atitudinea lor a fost uneori ironică în fața autorităților – „Rechinii roșii”, alteori tristă – a se vedea „Visul Românesc”, dar întotdeauna critică. Tema relaţiei artei cu totalitarismul, cu presiunea politică şi a produsului artistic menit să susţină cauze mincinoase, care tinde să se pună în slujba unor mesaje capacitante politic, într-un context istoric dat, nu poate fi neglijată. Ioana Ciocan militează pentru un muzeu al artei comuniste unde speră să mute statuia lui Petru Groza de Romul Ladea și Lenin de Boris Caragea, pe care deja le-a salvat din abandonul de la Mogoșoaia, printr-un parteneriat încheiat cu Primăria Municipiului București.
www.ioanaciocan.com
“Amintirile copilariei mele sunt în mare parte frânturi de imagini. Perioada 21-26 decembrie 1989 nu este diferită. Uitându-mă acum înapoi la acele câteva zile de acum 25 de ani, pentru o fată de nouă ani ca mine, sunetul mulțimii, gloanțele, nu aveau nicio legătură cu prăbușirea regimului Nicolae Ceaușescu. Reprezentau o serie de evenimente pe care nu le puteam interpreta sau cu care nu aveam o legătură directă.” (Ioana Ciocan)
Virgil Scripcariu s-a născut în 1974. În anul 2003 a absolvit Facultatea de Sculptură din cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti.  În 2003 primeşte din partea Guvernului României bursa Theodor Aman  realizând stagii de documentare în Franţa, Italia şi Siria. Începând cu 1999 este prezent în expoziţii de grup şi personale (2003, 2005, 2012). Lucrările sale sunt în general figurative, explorând compoziţional şi spiritual figura umană.  Cele mai importante participări: Europalia 2007/Bruxelles, Tipping Point 2010/ Bruxelles, BOLT/Standul României  în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneţia 2008, rezidenta in Irlanda 2008,  412X4/Wood.ro 2010 la Muzeul  Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti, manifest artistic împotriva defrişărilor abuzive din spaţiul urban. Realizează obiecte şi în zona designului cu participări la: Common Roots. Design Map of Central Europe/Holon Design Museum Israel 2013, Romanian Design Week 2013, London Bookfair 2012, amenajarea standului României. Câteva dintre lucrările sale de sculptură sunt expuse permanent în spaţiul public, în Bucureşti iar altele fac parte din colecţii private româneşti şi străine.  În paralel cu preocupările de sculptură este implicat în proiecte de educaţie şi conservare a patrimoniului cultural. În România este reprezentat de AnnArt Gallery.
www.virgilscripcariu.ro
“Am încercat prin detaşare ironică, observaţie culturală şi critică socială să surprind cu haz ceea ce aş numi foarte simplu înlocuirea unei ideologii cu altă ideologie, cu toate implicaţiile ei. Încă mai sunt multe întrebări legate de identitate, graniţe, apartenenţă, spirit european şi năzuinţe comune, la care timpul ne va răspunde. Pornind de la aceste dileme, folosind tehnici mixte şi materiale inedite, doresc să ofer privitorului un prijlej de reflexie autoironică.”(Virgil Scripcariu)
Mihai Zgondoiu s-a născut în 1982 în România. Este artist vizual și coordonator al Galeriei Atelier 030202 – spaţiu de artă contemporană din București și co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara În 2004 a absolvit cursurile Facultății de Arte şi Design din Timișoara, secția grafică, în prezent fiind doctorand la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Extrem de creativ, Mihai Zgondoiu oscilează cu lejeritate între experimental și tradițional, arta sa abordând o arie largă de genuri și tehnici artistice de la desen, colaj și gravură la new media, video-instalații, performance și artă urbană. Cele mai recente expozitii/proiecte personale sunt: The Artist’s Golden Hand / Galeria FivePlus – Viena & Galeria Aiurart – București, BreakBody / Muzeul de Artă din Timișoara, Lenin’s Sleep / Piața Presei – Bucureşti, The Red Line /  Centrul Național al Dansului din Bucureşti, The Red Carpet / Curtea Muzeului Schlooss – Linz, Austria, Freedom as Visual Pattern / Galeria Hampden – Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts USA, Me Matrix / Galeria Calina – Timișoara, Me / Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal – Sibiu.
A mai participat în BB6 (Bucharest Bienale), IEEB4 (International Experimental Engraving Biennial – Mogoșoaia), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă „Luciano Benetton” (IT), Fundaţia „DFEWA” Stuttgart (DE), Colecția de Artă Năsui (RO), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană-Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă-Satu Mare (RO).
“Fac parte din ultima generație de pionieri care a jurat pe drapel credință patriei. După trei luni de zile de pionier, a venit Revoluția. Momentul Decembrie 1989 a rămas pentru mulți români ca o mare renaștere. Transformările prin care a trecut România în cei 25 de ani de la căderea regimului comunist au fost influențate de îngheț-dezgheț,  de ideologii și sisteme sociale actualizate de foștii ideologi și, mai ales, de manipularea în masă. Cuvinte și concepte precum libertatea de exprimare, drepturi individuale și exercițiu democratic-european nu au putut fi puse în practică în adevăratul lor sens identitar. Ne-a mai rămas doar certidudinea unor dileme despre noi și Celălalt. Oare și dilemele pot fi înghețate?”  (Mihai Zgondoiu)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508