spot_img

Colocviul “Limba română, element esențial al identității naţionale”

Un adevărat regal de literatură română s-a desfășurat duminică, 31 august 2014, la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, în cadrul colocviului literar “Limba română, element esențial al identității naţionale”, desfășurat cu ocazia aniversării Zilei Limbii Române. În prezența unui numeros public,  conducători ai unităților de învățământ din sectorul 2, a cadrelor didactice, titulari ai catedrelor de limba și literatura română și a membrilor Parlamentului și Guvernului Local al Tinerilor Sector 2, academicieni şi  scriitori români  contemporani importanți au dezbătut aspecte ale identității noastre culturale, ale limbii române şi culturii naţionale în contextul integrării europene şi a globalizării.  Moderatorul evenimentului cultural a fost doamna Ruxandra Garofeanu care i-a avut ca invitați pe academicienii Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, profesor doctor Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, conferențiar universitar doctor Ioan Cristescu, conferențiar universitar doctor Paul Cernat, scriitorul și jurnalistul Dan Mircea Cipariu și Mihaela Ciho, inspectorul șef al Inspectorului Școlar al Sectorului 2. Colocviul “Limba română, element esențial al identității naţionale” a reprezentat unul dintre evenimentele programului cultural Ziua Limbii Române 2014 iniţiat de primarul Neculai Onţanu.

În deschiderea colocviului , Primarul Neculai Onțanu s-a adresat celor prezenți spunând: ”Distinse doamne, distinşi domni, Dragi invitaţi,  Am fost impresionat să constat cu cât entuziasm a îmbrăţişat  comunitatea noastră ideea sărbătoririi Zilei Limbii Române. Elevii, profesorii lor, membrii cluburilor din sector, au pus suflet şi imaginaţie, izbutind admirabil ceea ce de la bun început am sperat: să facă din Ziua Limbii Române un prilej de solidaritate, de armonie, un adevărat concert al dragostei de ţară, al dragostei de înaintaşi, de tradiţii. Azi dimineaţă, am avut onoarea să particip, alături de distinsul academician Eugen Simion, de Parlamentul şi Guvernul Local al Tinerilor din sectorul 2, la un eveniment emoţionant. Am depus împreună coroane de flori la mormintele corifeilor literaturii române. Încă sunt sub impresia acestei solemnităţi. Cluburile din sector s-au întrecut în a organiza concursuri literare, simpozioane, întâlniri cu scriitorii.  Acum, aici, iluştrilor noştri invitaţi, autorităţi absolute în domeniul limbii şi literaturii române, li s-au alăturat vrednicii şi respectaţii noştri dascăli şi elevii olimpici la limba şi literatura română. Pentru toţi sper să fie una dintre acele întâlniri  exemplare ale unor oameni care se admiră reciproc şi care au multe să-şi spună.
Scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu ne-a propus, referindu-se la manifestările legate de Ziua Limbii Române, o formulare îndrăzneaţă, demnă de un scriitor şi jurnalist de talia domniei sale: “limba română este şi o problemă de siguranţă naţională”.
N-a exagerat cu nimic, dimpotrivă, a definit excepţional locul şi rolul limbii române în lumea globală în care trăim, unde internetul ne propune o romgleză păsărească, un limbaj de abrevieri care riscă să invadeze limba vorbită, să abrevieze gândirea însăşi.
Un important scriitor din diaspora, Virgil Tănase, a ţinut un discurs emoţionant la Gala OM ÎNTRE OAMENI, organizată de Primăria Sectorului 2 în luna ianuarie. A vorbit cu dorul celui ce se află mai mereu departe de ţară, rostind un omagiu limbii române: – citez –  “Această limbă de păstori şi de călugări este o limbă metafizică, este o limbă în care fiecare cuvânt duce o întreagă înţelepciune de viaţă” – închei citatul.
În debutul manifestărilor, academicianul Solomon Marcus a lansat o carte de mare actualitate, un adevărat semnal de alarmă asupra denaturării limbii române în spaţiul virtual.
Domnul academician Solomon Marcus ne atrăgea alaltăieri atenția, cu prilejul lansării la Primăria Sectorului 2 a cărții ” Limba română între infern și paradis”, despre pericolele care pândesc limba română în condițiile integrării europene si a globalizării de toate felurile și al expansiunii invazive a internetului, ca vehicul esențial de păstrare și de transmiterea culturii naționale.

La rândul său, având modele literareilustre precum Tudor Vianu, Eugen Lovinescu, Iorgu Iordan si Alexandru Rosetti, domnul Eugen Simion, încă din anul 1977 când publica Jurnalul Parizian „Timpul trăirii, timpul mărturisirii” își definește credința în acele cărți care aduc în fața cititorului ființa, una construită din cuvinte, prin intermediul cuvintelor. A cuvintelor în limba proprie. Însuși Emil Cioran spunea, așa cum scrie academicianul Eugen Simion în introducerea volumului I a operelor acestuia, editat în anul 2012 sub egida Fundației Naționale Pentru Știință și Artă, citez :” o trecere de la o limbă la alta echivalează cu o schimbare radicală și definitivă de identitate”… „ iar a scrie cărți, este un act disperat de salvare și orice carte tipărită este o sinucidere amânată” închei citatul. Desigur, in fața unor asemenea evaluări tranșante, Domnul Eugen Simion  aduce pe parcursul incursiunii sale critice, nuanțările necesare înțelegerii marelui cărturar.   Aveţi, distinşi invitaţi, misiunea de a lumina poporul, de a-l educa, de a-l hrăni spiritual şi moral, folosind un instrument excepţional, cu multe tăişuri – cuvântul. Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut pentru poporul român prin opera domniilor voastre. Vă mulţumesc, distinşi profesori de limba si literatura română, fiindcă sădiți în conştiinţele tinerilor nu doar cuvinte, ci şi sentimente. În domniile voastre ne punem speranţa şi de acum înainte!

Doamna profesor doctor Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, a vorbit despre necesitatea păstrării identității naționale a limbii române împotriva tuturor influențelor puternice venite din partea internetului și a globalizării de toate felurile. În opinia domniei sale, noi toți -și în special tineretul- avem obligația de-a lupta prin toate mijloacele pentru menținerea unei limbi române curate care să fie transmisă generațiilor viitoare nealterată de imixtiunile venite pe diverse canale.

Cu această ocazie, domnul academician Răzvan Theodorescu a adus mulțumirile sale prietenilor basarabeni care, în opinia domniei sale, au fost primii care ne-au atras atenția asupra faptului că limba este un element definitoriu de identitate. „Unul dintre cei mai minunați români, a continuat domnia sa, este Grigore Vieru care, a scris și a trăit cu intensitate maximă limba română, fiind un excelent apărător al acesteia”.  „Academia Română, a continuat domnul academician Răzvan Theodorescu, s-a născut pentru a apăra valorile limbii române, păstrarea ei cu sfințenie și transmiterea către generațiile următoare”. Izvoarele istorice ale limbii române vorbesc și despre importanța pe care a avut-o la formarea sa bilingvismul slavo – român care a avut o contribuie decisivă la îmbogățirea și perpetuarea limbii noastre.

În cuvântul său, domnul academician Eugen Simion a pledat pentru importanța deosebită pe care o reprezintă poeții în păstrarea și transmiterea limbii române curate. Dl. Eugen Simion a insistat asupra faptului că noi toți trebuie să luptăm și să avem mare grijă pentru perpetuarea identității limbii române, iar Statul Român trebuie să fie unul din pilonii de bază ai acestui deziderat pe care îl poate îndeplini, prin finanțarea programelor culturale.

Criticul literar Paul Cernat a adăugat că limba română trebuie să fie o problemă de identitate, dar și de siguranță  națională alături, bineînțeles, de literatura română, amândouă fiind de nedespărțit.

Universitarul şi teatrologul Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, a pledat pentru promovarea mult mai susţinută a scriitorilor români în viaţă astfel încât aceştia să nu mai fie încadraţi în zone editoriale de nişă. Editura Tracus Arte condusă de Ioan Cristescu a publicat în ultimii ani peste 300 de scriitori români contemporani, fiind una dintre cele mai importante edituri din România care susţin literatura română vie.
Scriitorul și jurnalistul Dan Mircea Cipariu a vorbit în cuvântul său despre explozia tehnologiei care a permis apariția numeroaselor mijloace de comunicare prin intermediul sateliților și internetului, dar care au eliminat în bună parte comunicarea directă, sinestezică și palpabilă, de la chip către chip. El a subliniat că ne confruntăm cu trei triste paradoxuri: comunicarea de masă fără comunicare, societatea cunoaşterii fără cunoaştere şi competenţe lingvistice fără literatură!
În finalul alocuțiunilor a vorbit domnișoara Ana Oprea, elevă la Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, olimpică la limba română, care s-a referit la limba română pe care o consideră o moștenire sacră a poporului român care trebuie păstrată cu sfințenie.

In partea a doua a evenimentului, edilul Neculai Onțanu a decernat distincțiile Primăriei Sectorului 2 cadrelor didactice care predau limba română în unitățile de învățământ gimnazial și liceal din Sectorul 2.
Evenimentul cultural de marcă de la Primăria Sectorului 2 s-a încheiat cu un minunat spectacol de cântece patriotice interpretate dintr-un car alegoric de formația ”Angelis”și soliștii vocali ai acesteia.
Înainte de-a cânta în fața Primăriei Sectorului 2, carul alegoric s-a deplasat pe principalele artere de circulație ale sectorului 2, unde a încântat publicul de toate vârstele cu piesele de mare excepție pe care le-au interpretat cu ocazia aniversării Zilei Limbii Române

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508