A apărut, de curând, numărul din februarie 2014 al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it. Afrodita Carmen Cionchin, directorul revistei, a trimis pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro un text de prezentare a acestei ediții, pe care îl prezentăm, integral, mai jos.
Ediţia română se deschide cu un articol dedicat uneia dintre figurile emblematice ale secolului XX în cultura italiană, care s-a stins la Roma, la vârsta de 97 de ani, în 11 ianuarie 2014. Este vorba despre Arnoldo Foà – actor de teatru şi film, regizor, dar şi sculptor, pictor şi poet, însă mai puţin cunoscut publicului din România. Evocarea este semnată de italienista Roxana Utale de la Universitatea din Bucureşti.
De curând a plecat dintre noi şi maestrul Claudio Abbado, milanez născut în 1933, unul dintre cei mai renumiţi dirijori ai lumii, fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin, numit pe 30 august 2013 senator pe viaţă al Republicii Italiene. Întreaga presă italiană i-a dedicat în aceste zile un ultim omagiu. Publicăm, în traducere din cotidianul „Il Messaggero”, câteva crâmpeie din realizările umane şi profesionale ale maestrului. Versiunea în limba română îi aparţine Ceraselei Barbone.
În continuare, „Fantezii de criză în Italia”: un fenomen extrem de interesant se observă de vreo doi ani de zile în capitala Italiei, Roma. Cu cât locurile de muncă sunt mai puţine şi mai greu de găsit, cu atât imaginaţia în căutarea de alternative este mai bogată. Romanii încarnează perfect mitul artei de a supravieţui. Primii între toţi sunt cântăreţii de „stornelli” (melodii cu versuri în dialect roman) din cartierul Trastevere care pentru un bănuţ, un zâmbet şi câteva aplauze, îţi improvizează un cântec ad personam, pe măsură, între o floare de lămâi şi una de portocal.
În 2014 se împlinesc 10 ani de la dispariţia marelui artist Paul Neagu (1938-2004), considerat cel mai valoros sculptor român de la Brâncuși încoace, în general necunoscut de publicul român pentru că majoritatea activităţii sale artistice s-a desfăşurat în afara ţării, la Londra. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un interviu video realizat la Timişoara în 1994.
În 2013, la împlinirea a 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian din inima Romei, istoricul Ionel Cionchin a publicat un amplu volum cu titlul „Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor” (Editura Eurobit, Timişoara, 495 de pagini). Prezentăm interesanta poveste a Podului lui Traian de peste Dunăre, opera lui Apollodoros din Damasc, construit între anii 103-105, la est de Porţile de Fier. Pe Columna lui Traian de la Roma este redată solemnitatea terminării lucrărilor podului şi declanşarea celui de al doilea război dacic (105 p.Chr.).
Publicăm, din ciclul „Şapte nuvele” (1912-1913) de Umberto Saba, proza intitulată „Valeriano Rode” (1910), care abordează, prin personajul omonim, tema senectuţii şi a senilităţii, în stilul specific marelui scriitor triestin. Versiunea în limba română i se datorează eminentei italieniste Doina Condrea Derer, care a tradus cea mai mare parte din proza lui Saba însumând aproximativ două mii de pagini, fiind inedită în România. Revista noastră a publicat până acum două din cele mai cunoscute cicluri de povestiri: „Evreii”, respectiv „Scurtături şi istorioare”.
Urmează un articol semnat de Laszlo Alexandru despre “Infernul” văzut de un astronom, Galileo Galilei, şi o mică simfonie italiană, realizată şi tradusă de Anca-Domnica Ilea, un florilegiu de poeţi moderni, în cinci părți a câte două voci.
Sub titlul „Eu, un poet străin”, publicăm un grupaj de versuri dedicate României de către Arjan Kallco, italienist, poet şi traducător originar din Korça, în Albania. Traducerea versurilor îi aparţine Nicoletei Călina.
În cadrul proiectelor de baze de date pe care le-am creat pentru a oferi un instrument operativ centralizat inexistent în prezent, semnalăm actualizarea primului database cu autorii români publicaţi în italiană în 2013, nu numai în Italia, ci şi în România (în ediţii bilingve). În panorama editorială italiană se pot observa următoarele „new entry”: Nicolae Breban, Florin Manolescu, Tatiana Niculescu Bran şi Radu Ţuculescu, care li se alătură celebrilor Emil Cioran şi Mircea Eliade. De o atenţie constantă se bucură în continuare romanele Doinei Ruşti.
Ediţia italiană debutează cu o recenzie de Alessandro Vagnini la volumul lui Eliade cu titlul „Salazar e la rivoluzione in Portogallo”, publicat recent în Italia (traducere de Horia Corneliu Cicortaş, Bietti, Milano 2013).
Urmează versiunea italiană a articolului dedicat lui Alberto Foà şi un fragment italian din „Adela” de Garabet Ibrăileanu, cu o prezentare şi traducere de Mauro Barindi.
În continuare, un grupaj de versuri de Ion Mureşan, câştigătorul Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” 2013, cu o prezentare şi traducere de Geo Vasile.
Aducem apoi în atenţie recentele descoperiri arheologice de mare interes ştiinţific de la Timişoara, despre care ne vorbeşte domnul Dan Leopold Ciobotaru, manager al Muzeului Banatului. Traducerea italiană a interviului îi aparţine Elenei Levarda.
Publicăm apoi un vast studiu de Giovanni Rotiroti despre „Pâlnia şi Stamate” de Urmuz şi o recenzie de Viorica Bălteanu la volumul „Strategie denominative in letteratura” de Mariana Istrate (Edizioni ETS, Pisa 2012).
Încheiem cu baza de date Scrittori romeni in italiano 2013”.
Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei
