spot_img

”Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței”, de Aura Christi

Scriitorul George Motroc a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro un o recenzie la cel mai recent volum semnat de Aura Christi, ”Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței”, apărut la sfârșitul lui 2013 la Editura Academiei. ”Paradoxal, cartea Aurei Christi se citeşte încet, lectura înaintează cu greu, tot aşa cum, bănuiesc, a şi fost scrisă, în nopţi şi zile de trudă, de căutare a ,,cuvintelor potrivite”; cauza- fiecare frază este încărcată de sens, există nenumărate trimiteri culturale şi filosofice care devin evidente şi îşi nuanţează sensurile prin lectură, relectură şi reflecţie personală pe marginea lor.” (George Motroc) Redăm, mai jos, textul integral.

Aura Christi este una dintre doamnele literaturii române actuale…
Nu poţi să nu o admiri pentru forţa ei supraomenească, de a depăşi orice obstacol, de a se implica total şi de a duce la capăt orice proiect cultural sau literar, prin dăruire, seriozitate şi cultul valorilor estetice.
Cea mai nouă dintre apariţiile sale editoriale se numeşte ,,Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinţei”, a fost publicată la sfărşitul anului trecut, la Editura Academiei şi este una impresionantă, atât prin dimensiuni, o carte-eseu de dimensiunile unui roman (peste 450 de pagini!), completată de o bibliografie impresionantă- peste 10 pagini, dar şi de un stil impresionant pentru că fraza este una îmbibată de sens, rezultatul fericit al unei solide formaţii filososofice şi culturale a autoarei.
Un alt lucru tulburător este şi titlul, ”Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinţei”, o alegere deloc întâmplătoare şi care conţine un indiciu pentru ceea ce îi apropie pe cei doi din punct de vedere tematic; sugestiv este şi faptul că, la începutul cărţii, sunt aşezate portrele celor doi care se privesc parcă şi se analizează din priviri…
Paradoxal, cartea Aurei Christi se citeşte încet, lectura înaintează cu greu, tot aşa cum, bănuiesc, a şi fost scrisă, în nopţi şi zile de trudă, de căutare a ,,cuvintelor potrivite”; cauza- fiecare frază este încărcată de sens, există nenumărate trimiteri culturale şi filosofice care devin evidente şi îşi nuanţează sensurile prin lectură, relectură şi reflecţie personală pe marginea lor.
,,Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinţei” este un caz aparte în peisajul literaturii române contemporane, nu doar pentru toate motivele de mai sus, dar şi din cauza faptului că are o valoare specială pentru autoarea ei; acest lucru tulburător, despre semnificaţia specială a acestei cărţi, l-am aflat cu ocazia lansării: ea nu este doar o altă carte publicată, ci un pariu existenţial cu ajutorul căruia să uite şi să învingă propria suferinţă prin actul de a scrie…
Cum a început totul? În paginile de început ale cărţii, ”În loc de cuvânt înainte: o spovedanie – scriitoarea Aura Christi rememorează cum l-a descoperit pe Dostoievski, o descoperire specială, prin lectura tatălui, aflat alături de patul ei de spital, zi de zi; se impune un citat:
,,Din Dostoievski, din alţi uriaşi ruşi, mi-a citit în copilărie iniţial bunica dinspre tatăl meu, profesoara Elena Juşkov-Potlog. Numele creatorului Karamazovilor este legat, cu toate acestea, înaintea tuturor, de Tatăl meu, Semion, care mi-a citit, acum mai bine de 25 de ani, zi de zi aproape, din marile romane dostoievskiene, într-o perioadă în care, în urma unor intervenţii chirurgicale, făcute la celebra clinică a profesorului Fiodorov, la Moscova, pentru a mi se stopa galoparea miopiei, eram în imposibilitatea de a citi – handicap ce constituie pentru mine, dacă nu echivalentul apocalipsei, în mod sigur un scandal existenţial. În urma acestor experienţe m-am ales cu iubirea de Dostoievski şi cu o miopie ultraforte.”
Urmează cealaltă întâlnire-şoc şi primele impresiile de lectură despre Nietzsche:
,,De Nietzsche am aflat pe când eram la facultate, în anul 1987, cumpărând de la o librărie moscovită, în aceeaşi perioadă întunecată, la care am făcut referire, volumul Aşa grăit-a Zarathusta, lectura căruia, în acel răstimp de cumpănă (într-o Rusie cuprinsă de noiane de zăpezi apocaptice, aşteptam să-mi fie stopată miopia forte, care, în nici trei luni, o luase razna), m-a electrocutat: era o carte scrisă pentru omul pierdut care eram. Ţineam în mâini o Biblie a supraomului – un concept dificil, criptic, de care m-am apropiat cu adevărat, păstrând liminara vrajă, mai târziu.”
Aşa cum spuneam, pentru că are un amestec de scriitură admirabilă, dar şi de frază îmbibată de sens filosofic, se impune ca tehnică necesară din partea cititorului – o lectură reflexivă; am citit şi recitit încet primele două capitole, intitulate atât de tulburător – ,,Ca zeitatea greu de înşfăcat” şi ,,Abisurile labirintice ale subteranei”, iar de mai multe ori am simţit nevoia să mă opresc pentru că au fost nenumărate pagini şi fraze care stârnesc şi impun reflecţia.
Mi-am adus aminte, citind acele capitole de personajele dragi mie din opera lui Dostoievski, de concepte fundamentale din filosofia greacă şi de marea literatură rusă, dar şi de ceea ce recomanda un critic prea repede uitat de lumea literară- Lucian Raicu, şi anume să citim, măcar anumite cărţi, cu un creion roşu în mână; textul face parte din acea categorie tot mai rară de cărţi care merită recitite.

Despre ultimul capitol, ,,Arta de a trăi la limită”, nu voi spune absolut nimic, a făcut-o altcineva mult mai bine decât aş fi reuşit eu, de aceea citez din prefaţa semnată de Nicolae Breban, un creator exigent cu sine însuşi, dar şi cu ceilalţi şi care, iată, nu se sfieşte să-şi exprime, atunci când este cazul, în mod deschis admiraţia:
,,Vom mărturisi fără înconjur admiraţia noastră pentru curajul şi priceperea, noutatea argumentaţiei şi fineţea analizelor pe care le aduce Aura Christi în acest eseu de o originalitate expresă.
Ultimul capitol din care am citat amplul fragment de mai sus, care se ocupă de misterul farmecului straniu, de misterul idioţeniei lui Mîşkin, îi putem aplica, fără ezitare, epitetul de capodoperă. Prin îndrăzneala de a ataca altfel o problemă, cea a unui personaj faimos şi criptic, ultra-comentat, nu rareori uitat, ocultat de mai noile generaţii de literaţi, români sau europeni, ca şi prin asociaţiile inedite, surprinzătoare nu rareori, provocând nu de puţine ori o cu totul altă aşezare faţă de atâtea şi atâtea docte concluzii profesorale. Prin curajul şi calmul febril al poetei şi eseistei care ne dăruieşte, odată cu aducerea în pagină a atâtor nume ilustre şi noi, din literatura şi exegeza marii Ţări şi Imperiu al Răsăritului. Prin candoarea şi nevoia irepresibilă, tipică unui autor autentic, de a înţelege valorile.”
Rezultatul (re)citirii este unul de maximă însemnătate pentru că Aura Christi propune o grilă de lectură adecvată, iar cartea sa demonstrează încă o dată că D. nu este un autor uşor, cu atât mai puţin N., că aceştia nu se pot citi la întâmplare, la întâmplare, fără o minimă cultură filosofică sau fără un ghid hermeneutic. Cartea sa poate juca un asemenea rol iniţiatic, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care am folosit de atâtea ori în acest text cuvinte precum impresionant şi tulburător sau alte forme derivate ale acestora…
În final, revenind la fraza de început, aş completa-o astfel: Aura Christi este una dintre doamnele literaturii române actuale pe care, aşa cum spunea criticul Alex Ştefănescu la lansarea cărţii, nu o poţi ignora şi nu poţi să nu-i iubeşti opera , chiar şi atunci când eşti certat cu ea, fapt pentru care, adaug eu, în faţa scriitoarei, de 12 ianuarie, nu ne mai rămâne decât de făcut o reverenţă şi să spunem: La mulţi ani, Lady Aura Christi!

George Motroc

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508