În decembrie în „Orizonturi culturale italo-române”

dec. 7th, 2013 | By | Category: Postcard

Revista bilingvă ”Orizonturi culturale italo-române” a ajuns la ultimul număr din anul 2013. Afrodita Carmen Cionchin, directorul publicației, a trimis pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro o prezentare a acestei apariții editoriale. „Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din decembrie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.” (Afrodita Carmen Cionchin)


Ediţia română se deschide cu o mărturie semnată de Mimmo Fiorino, şoferul personal al lui Giulio Einaudi (1912-1999), fondatorul în 1933 al celebrei edituri torineze care îi poartă numele, din cartea La volanul lui Einaudi (Ed. Pavesiana, 2013), tradusă de Cerasela Barbone, din care publicăm un fragment în avanpremieră.
Urmează un eseu de Laszlo Alexandru dedicat „lecturile danteşti” care, inaugurate de Giovanni Boccaccio, au ajuns până la noi, la marele succes de public al lui Roberto Benigni.
Cristina Oprea ne prezintă apoi patru nume mari ale plasticii româneşti care au oglindit Veneţia în creaţiile lor: Gheorghe Petraşcu, Jean Al. Steriadi, Samuel Mutzner şi Nicolae Dărăscu.
Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Francisc Valkay, născut în 1940 la Timişoara, de al cărui nume se leagă cea mai strălucitoare perioadă a baletului românesc. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre pasiunea pentru dans moştenită din familie: „Meseria mi-a oferit tot ce era posibil, iar acum am trecut într-o altă valenţă. A nu mai dansa este un act biologic îngrozitor de suportat. Mi-am găsit însă resurse de a face creaţie, coregrafie, regie, de a mă aventura în această posibilitate de a face mai mult decât a dansa”.
În cadrul proiectului de cercetare „Banatul multietnic. Recuperarea memoriei istorice” realizat de revista noastră, istoricul Ionel Cionchin evocă figura preotului martir Atanasie Conciatu şi contribuţia sa la lupta pentru eliberare naţională şi unirea românilor bănăţeni în graniţele unui stat românesc.
Nicola Terracciano ne prezintă apoi două personalităţi ale Risorgimentului italian şi român: Errico şi Bruto Amante. Errico Amante, născut la Fondi în 1816, a fost un mare jurist şi judecător, preşedinte al Curţii de Apel, devenind apoi senator şi având puternice legături cu România. Fiul său, Bruto, a fost un înalt funcţionar al Ministerului Instrucţiei Publice, Secretar al Ministrului Francesco De Sanctis şi filoromân atât prin educaţia primită de la tatăl său, cât mai ales prin numeroasele raporturi cu personalităţi române ale epocii, el fiind autorul unor însemnate „Amintiri de călătorie” din România.
În continuare, una din prozele cele mai „sadice” ale unui autor care a marcat literatura secolului XX: Dinu Buzzati, cu povestirea „Ceva care-ncepe cu litera l”. Trama ilustrează cu măiestrie, dar şi cu un cinism stilistic insidios, caracterul cu totul imprevizibil şi necruţător al destinului omenesc. Găsim aici o temă recurentă în opera scriitorului, şi anume teama de boală, în cazul nostru fiind vorba de lepră.
Pornind de la „Tempo di viaggio” (în engleză „Voyage in time”), Marian Rădulescu ne propune o „călătorie în timp” care îi evocă pe doi mari artişti, regizorul rus Andrei Tarkovsky şi scenaristul italian Tonino Guerra, care a colaborat şi cu alţi importanți regizori precum Antonioni şi Fellini.
Sub titlul „La un gând depărtare”, publicăm un grupaj de versuri semnate de Andrei Zanca, poet și traducător român care trăieşte în Germania, la Heilbronn.

Ediţia italiană debutează cu două studii în jurul lui Paul Celan: primul vizând legătura sa de prietenie cu Nina Cassian (semnat de Giovanni Rotiroti) şi celălalt un paralelism cu poezia lui Nichita Stănescu (semnat de Mircea Ţuglea şi tradus de Irma Carannante).
Semnalăm apoi prima ediţie critică italiană a uneia dintre cele mai importante monografii dedicate lui Baudelaire, scrisă de Benjamin Fondane: „Baudelaire e l’esperienza dell’abisso” (Aragno, Torino 2013, volum îngrijit de Luca Orlandini).
Urmează traducerea italiană a unui interviu cu Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, despre cum să construim o Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021.
Giacomo Ruggeri evocă apoi figura preotului greco-catolic Anton Durcovici, beatificat de Papa Francisc în 31 octombrie.
În continuare, Diego Zandel recenzează ediţia italiană a romanului „Spovedanie la Tanacu” de Tatiana Niculescu Bran, iar Mauro Barindi ne propune un fragment din „Castele în Spania” de Petre Sirin.
Urmează originalul italian al articolului lui Nicola Terracciano despre Errico şi Bruto Amante, respectiv un studiu de Natasha Danila despre ruşii lipoveni care trăiesc în România”.

Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei

Număr de vizualizări :1285


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro