spot_img

Mihail Coşuleţu, Iulia Nistor, Alexandru Rădvan, Simona Vilău expun în Portugalia

Joi, 3 octombrie 2013, ora 20:00, la Casa Museu Guerra Junqueiro (Rua Dom Hugo no.32, Porto) va avea loc vernisajul expoziţiei Escapes: Colony. Endocosmos. Ulysses. Unsent Postcards”. Semnează artiştii vizuali: Mihail Coşuleţu, Iulia Nistor, Alexandru Rădvan, Simona Vilău. Expoziţia poate fi vizitată până la data de 30 noiembrie 2013.

“Această expoziție aduce împreună lucrări semnate de patru artiști români, Mihail Coșulețu, Iulia Nistor, Alexandru Rădvan și Simona Vilău, care abordează ideea universurilor paralele în discursurile lor artistice. Turnul de fildeș, clasica, banala metaforă pentru izolarea cuiva deasupra furnicarului lumii este echilibrat de mai recenta metaforă a ascunzătoarei sigure, un alt loc al auto-izolării, aflat înăuntrul lumii, în intestinele sale, acolo unde această cavernă poate deveni tunel. Din această ascunzătoare, următoarea destinație poate fi oriunde ne poartă imaginația. Atunci când un artist nu este cu totul implicat în dinamica activismului social, dar e sensibil la mișcările sociale și schimbările vremurilor în care trăiește, poziția simbolică a  acestuia poate fi situată cu ușurință la intersecția dintre real, imaginar și memorat. Călătoria neîntreruptă dintr-o dimensiune în alta creează viziuni influențate de pasiunea de a descoperi noi lumi în inte rior, în timpul unor călătorii reale sau imaginare sau, adesea, în timpul descifrării experiențelor altori autori.

Mihail Coșulețu: Colonia
Colonia a făcut parte dintr-un proiect extins, intitulat The Greater Good (2010-2012). Acest proiect constă într-o serie generoasă de picturi în ulei, ce abordează ideea libertății și a constructelor alternative. Artistul are un discurs autoasumat ce se concentrează asupra arhitecturilor imaginare, fie ele inspirate din tipologiile moderniste blockhaus, fie din melanjurile postmoderne de fragmente statuare istorice din marmură sau granit, ce sfârșesc prin a deveni anatomii cu dimensiune funcționalistă. Corpurile sunt destinate locuirii de către cetățenii imaginari de pe țărmurile și insulele proiectate de artist. Colonia este și despre proprietate și valori liberale. Este o ironie fină adresată înclinației naturale a omului de a se priva de libertate și de a-și crea granițe și limitări care nu există în natură. Este, de asemenea, vorba despre segregație și abuz de putere, ce apar în timpul construirii unei comunități. Lucrarea Ghetto, spre exemplu, descrie un oraș-fortăreață imaginar, aglomerat cu clădiri asemănătoare ca stil, ce are un ghetou chiar în mijloc. Poate fi rezultatul segregației voluntare sau o metaforă pentru îngustimea spațiului elitei dintr-o comunitate.

Iulia Nistor: Endocosmos
Ecogeografiile Iuliei Nistor combină imaginea fotografică cu matrița ecografiei, specifică imagisticii medicale, iar filtrul memoriei se suprapune pe aceste formate și devine, pentru moment, același cu filtrul aparatului de citire a interiorului. Alb-negrul imaginilor și ambiguitatea lor cețoasă ne amintesc pe rând, dar fără o intenție descripitivă, de orașe vizitate de artistă, într-un flux al memoriei strict subiectiv. Forma de evantai răsturnat a ecografiilor în care au fost înregistrate imaginile finisează cadrul și îl transformă într-un fel de medalion atipic. Ecogeografiile sunt organe de contenție, formațiuni tisulare care pot fi investigate sonoro-tactil. Fotografiile de la care a pornit artista au fost făcute în recentele sale călătorii în Italia, România și Brazilia. Lucrările au făcut parte din expoziția Non-Sense, prima expoziție personală a artistei, deschisă la București în vara lui 2013. Pe lângă fotografie, artista lucrează și în alte medii, prec
um pictura și instalația. Procesul picturii sale este esențialmente cerebral, artista reconstruiește realitatea alegând instinctual fragmente de gânduri, de instanțe vizuale pe care le recompune în spații goale, transparente. Aceste goluri sunt realizate cu gesso transparent și fac aluzie la diferența dintre fragment și întreg, dintre delicatețea detaliului și imensitatea întregului.

Alexandru Rădvan: Ulise
Alexandru Rădvan descrie evenimente posibile dintr-un univers paralel, cu fină tentă autobiografică, în recentele sale abordări figurative, realizând un portret foarte personal al eroului antic. Figurile masculine foarte viguroase, dar în același timp emotive și fragile interferează cu descrierile mult mai arhaice și statice ale figurilor feminine, care apar adesea sub forma unor corpuri fizice intens idolatrizate, totemice. Seria inspirată de Ulise (începută în 2010) e diferită față de lucrările sale precedente; nevoia de a reprezenta obiectiv, în portrete realiste, figurile unor personalități istorice este înlocuită de o abordare mult mai subiectivă, lăuntrică, de a reprezenta cea mai veridică fizionomie a unui personaj simbolic, de care autorul este atașat emoțional. “Omul care a fost peste tot, a văzut totul și nu a uitat nimic”, ca să-l parafrazăm pe James Joyce, autorul celebrului roman Ulise, apare și în lucrările lui Alexandru Rădvan, care glisează pe acest subiect atractiv și interminabil, al întoarcerii într-un loc propriu și al regăsirii sinelui împăcat. Artistul portretizează un bărbat de vârstă medie, cu o expresie facială adesea ostenită și plictisită, al cărui scop suprem este să ajungă acasă după o călătorie lungă și plină de peripeții. Întâlnirea cu mult-îndrăgita sa parteneră este un alt motiv al acestui discurs despre viața aventuroasă a personajului antic.

Simona Vilău: Vederi netrimise
Lucrările recente pe hârtie și pânză (2011-2013) sunt imagini ironic-amare despre viață, moarte, iubire, durere, așteptare, conflict, confuzie, superstiție. Situate între umor, tristețe și dubiu, ele compun un peisaj interior fragmentat, asemănător filelor disipate dintr-un caiet, cu multe pagini albe, ce se vor îngălbeni în timp. Vederile netrimise sunt desene cu destinatar, încă netrimise. Fiind rupte din caiete diverse cu desenele artistei, acestea nu au fost realizate cu scopul de a fi arătate neapărat publicului, ci doar pentru a istorisi povești și impresii de moment. Majoritatea desenelor sunt dedicate cuiva, prieteni sau membri ai familiei, dar unele sunt și auto-dedicate. Influența majoră vine din literatură și viața de zi cu zi, unde adesea găsim o cantitate enormă de energie emoțională și toate scânteile create de aceste sentimente intense. Max Blecher, James Joyce, Milorad Pavic, Virginia Woolf sunt figuri
tranzitorii care apar în aceste desene, fie ca aluzie, fie ca citat, ca să specificăm doar câteva.” (Simona Vilău)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508