Joi, 31 octombrie 2013, Juriul Filialei Bucuresti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, alcătuit din: Dan Mircea Cipariu (preşedinte), Bogdan O. Popescu, Florina Zaharia, Marian Drăghici și Ioana Ieronim, a decis acordarea Premiilor Filialei pentru anul editorial 2012 astfel: Premiul Cartea Anului al Filialei București Poezie: Traian T. Coșovei – ”Jurnalul morilor de vânt”, Editura Tracus Arte, Paul Vinicius – ”Kemada”, Editura Tracus Arte; Premiul ”Opera Omnia”: Magda Cârneci; Premiul de debut – Constantin Iftime – ”Vreau altă realitate. Artă, merg pe mâna ta”, Editura Tracus Arte. „Premiile vor fi decernate într-o ceremonie specială, în luna decembrie a acestui an, la sediul Primăriei sectorului 2 Bucureşti. Ceremonia îi va avea ca amfitrioni pe primarul Neculai Onţanu şi pe preşedintele USR, Nicolae Manolescu. Sunt bucuros că aceste premii, într-un nou format propus de noul statut al USR, revin unor poeţi de primă mână ai literaturii române vii”, a declarat Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei USR Bucureşti Poezie.Magda Cârneci (poet, eseist, critic și teoretician de artă român) a absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București în 1979. În 1997 a obținut un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A obținut de asemenea numeroase burse de cercetare pre și postdoctorale în străinătate. În epoca studenției a frecventat cenaclurile literale Amfiteatru și Cenaclul de luni din București, condus de criticul Nicolae Manolescu. A activat ca cercetător științific la Institutul de Istoria Artei din București și ca președintă a boardului Centrului Internațional pentru Artă Contemporană (CIAC) din București. A fost și co-director al revistei de arte vizuale Artelier. Între 2001-2005 a fost lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations Orientales 9INALCO) din Paris. Între 2007-2010 a condus Institutul Cultural Român din Paris. În prezent este profesor asociat la Universitatea Națională de Artă din București, redactor cultural la revista 22 și redactor-șef al revistei de arte vizuale ARTA din București.
Debutul poetic are loc în 1975 în revista România literară, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în 1989. Debutul editorial se produce în 1980 cu volumul Hipermateria, Editura Cartea Românească. A publicat numeroase grupaje de versuri în revistele literare din țară și în diferite reviste din străinătate.
Volume de poeme: O tăcere asurzitoare, Eminescu, 1985; Haosmos, Cartea Românească, 1992; Psaume, Autre Temps, Marseille, 1997 (în franceză); Poeme/ Poems, Paralela 45, 1989 (în română și engleză, traducerea fiind realizată împreună cu Adam J. Sorkin); Poeme politice, Axa, Botoșani, 2000; Haosmos și alte poeme, antologie, editura Paralela 45, 2000; Le paradis poétique, Transignum, Paris (carte bibliofilă); Chaosmos. Gedichten, în traducerea lui Jan Willem Bos, Amsterdam, Go-Bos Press, 2004 (în olandeză); Chaosmos. Poems, în traducerea lui Adam J.Sorkin, White Pine Press, Boston, 2006; Trois saisons poetiques, PHI, Luxembourg, 2008; Peau-ésie, carte bibliografică cu Wanda Mihuleac, Transignum, Paris, 2008; Poeme spirituale, Tracus Art, București, 2012.Eseu: Poetrix, Paralela 45, 2002. Proză: FEM, Cartea Românească, București, 2011; Poeme trans, Editura Tracus Arte, 2012.
Prezențe în antologii: Nuovi poeti romeni, de Marco Cugno și Marin Mincu, Firenze, Vallecchi Editore, 1986;Incertitudes. Antologie de la poésie roumaine, de Dan Deșliu, Quebec, Humanitas Nouvelle Qptique, 1992;Streiflicht: Eine Auswahl zeitgenossischer Rumänisher Lyrik, de Christian W. Schenk, ediție bilingvă româno-germană, Kastellaun: Dionysos Verlag, 1994; Vilenica 96; Antologia di poesia mediteranea, de Marco Cugno, Milano, Marzorati, Emanuele Bettini editore, 1996; Gefährliche Serpentinem. Rumänischer Lyric der Gegenwart, de Dieter Schlesak, Berlin, Edition Druckhaus, 1998; Romania and Western Civilisation, de Kurt W. Treptow, Iași, The Center for Romanian Studies, 1998; Day after Night. Twenty Romanian poets for the Twentieth‑First Century, de Gabriel Stănescu și Adam J. Sorkin, Norcross, Criterion Publishers, 1999 STRONG; 28 de poete din România: 28 poetek rumunskich, de Denisa Comănescu, București, Universal Dalsi, 199; Poètes roumains contemporains, Irina Petraș éditrice, Montréal/București, Les Ecrits des forges/Editura didactică și pedagogică, 2000; Speaking in Silence. Prose Poets of Contemporary Romania, Adam J.Sorkin and Bogdan Stefanescu editors, Bucharest: Paralela 45, 2001; Poetry is a Woman (11 Woman Poets from Romania), translation into Greek by Sandra Michalaki and Anna Sotrini, Alpha publishing house, Athens, 2006; Born in Utopia/ Născut în Utopia. An Anthology of Modern and Contemporary Romanian Poetry, edited by Carmen Firan and Paul Doru Mugur with Edward Foster, Talisman House Publishers, New Jersey, 2006; Poésies de langue française. 144 poètes d’aujourd’hui autour du monde. Anthologie établie par Stephane Bataillon, Bruno Doucey et Sylvestre Clancier, Paris, Seghers, 2008;Romanian Writers on Writing, Norman Manea editor, Trinity University Press, San Antonio, Texas, 2011.
„Jurnalul morilor de vânt, pare să ducă discursul poetic al lui Traian T. Coşovei într-o zonă finală, o zonă din care inovaţia, formală, structurală, stilistică şi tehnică, nu mai este posibilă. La fel ca în cazul lui Bacovia, Stanescu sau a lui Mazilescu, Traian T. Coşovei atinge aici aceea saturaţie „imperfectă” care fixează un autor în conştiinţa publică, dar care totodată epuizează tot materialul poetic pus în joc, lăsând loc la foarte puţine variante de evoluţie ulterioară- Jurnalul morilor de vânt este, cred, cartea care desăvârşeşte opera deja canonicului autor Traian. T. Coşovei.” – Cosmin Perţa
care îl puteai recunoaște foarte ușor. ”kemada” câștigă ceva în plus. Dincolo de esențializarea pe care deja o adusese până la o formă de perfecțiune, ”kemada” a câștigat ceva în partea cea mai autentică a poeziei. În lirism și în profunzime și, totodată cred, în înfățișarea unui personaj. A câștigat o imagine suficient de convingătoare, de lirică, ca să propună până la urmă substanța acestui poem. Paul Vinicius, ajuns la o vârstă importantă, a ajuns să decanteze ce era distilat înainte, ca un coniac cu buchet, pe care celelalte volume nu îl aveau. Paul Vinicius, prin ”kemada”, poate părea unui cititor ca un poet îmblânzit, care nu mai marșează atât pe bătălia dintre realitate și ficțiune și încearcă să ne propună un discurs edulcorat, dar atât de fin și de ușor îndulcit, încât eu zic că mai mult decât celelalte cărți ale sale, ”kemada” poate să fie o carte care să îl reprezinte pe Paul Vinicius ca un autor care are mari șanse să nu dispară.” – Cosmin Perţa
„Pentru mine ca editor şi ca poet, volumul dlui Iftime a fost ca un bocanc în coaste, în primul rând pentru că nu ştiam nimic despre el şi nu îmi imaginam că există un asemenea discurs poetic într-un sertar în această ţară. Primul lucru remarcabil este că această carte nu este numai o carte de poezie ci este şi o carte despre poezie. Fie că vrea sau nu să recunoască, este un fin teoretician. Toată această compoziţie susţine, într-o mare măsură, textul liric.
Un al doilea lucru remarcabil în această carte este stilul. Un stil organic, viu, care este într-o continuă mişcare şi care se adaptează din mers, şi nu este uşor să faci acest lucru.
Temele dlui iftime sunt foarte diferite de ce putem găsi în poezia românească în ultimii 30 de ani. Nu îi este teamă să ridice din morţi chiar anumite teme pe care poeţii contemporani le consideră uzate.
Lucrul care pe mine m-a supărat cel mai tare ca poet este tehnica. O tehnică impecabilă, care reuşeşte să se joace cu discursurile narative, care reuşeşte să nu lase nicio clipă sentimentul cititorului că este ceva premeditat. Totul este foarte fluid.” – Cosmin Perţa
