Luni, 16 septembrie 2013, ora 17.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Calea Victoriei 133, Casa Vernescu (intrarea prin Str. Sfinții Voievozi nr. 61), etajul 1, va avea loc ședința Adunării Generale a Filialei de Traduceri Literare – București. Această întâlnire va fi dedicată alegerii membrilor conducerii Filialei de Traduceri Literare – București (atât a Comitetul Director al Filialei, cât și a Președintelui Filialei), precum și a organelor de conducere a Uniunii Scriitorilor (reprezentantul Filialei în Consiliul USR, cât și Președintele USR).
Conform Cap. 6, Art. 23 din noul Statut al USR, la Adunarea Generală a Filialei – care are loc o dată la 5 ani – sunt convocați toți membrii filialei de traduceri literare din București.
Se vor alege cu acest prilej în sesiunea adunării:
1. Comitetul Filialei compus din 5 membri, în care este inclus și Președintele Filialei.
2. Președintele Filialei.
3. Reprezentantul Filialei în Consiliul USR.
(toate voturile pentru alegerile de la punctele 1.-3. vor fi introduse într-o urnă).
4. Președintele USR. (voturile pentru Președintele USR vor fi introduse într-o urnă separată; urna aceasta va fi sigilată după votare).
Candații la președinția Filialei de Traduceri Literare își vor depune programul la sediul ASB din Str. Nicolae Golescu nr. 15 cu care speră să fie aleși de către colegii lor de breaslă, pentru a o conduce în următorii cinci ani. Termenul limită de depunere a programului pentru candidatura la președinția Filialei de Traduceri Literare – București este de vineri, 13 septembrie 2013.
Candidații la Președinția Uniunii Scriitorilor din România pot participa – conform statului – la lucrările Filialei de Traduceri Literare – București, pentru a-și prezenta programul.
Precizare importantă. Potrivit deciziei Consiliul USR din iunie 2013 pot participa, dar nu vor avea drept de vot membrii Filialei care nu și-au plătit integral cotizația pe anul 2012. Membrii stagiari pot participa la lucrările Adunării Generale a Filialei, dar nu pot vota și nici nu pot fi aleși în organele de conducere ale Filialei sau a USR.
*
Scriitorul Peter Sragher (președinte interimar al Filialei de Traduceri Literare – București) îşi prezintă, în cele ce urmează, programul de candidatură:
“Unul dintre obiectivele noastre este readucerea la viață a unui proiect mai vechi – îmi aduc aminte că am făcut o propunere în acest sens în 2004 – și anume a desfășurării constante, în fiecare lună, a COLOCVIULUI DE TRADUCERI LITERARE, organizat și coordonat de Filiala noastră. A avut loc și o ședință, la Sala Oglinzilor de la Casa Monteoru. Era aprobat și un buget, la acea dată, din fondurile USR. Prin astfel de inițiative văd, în primul rând, prezentarea unei traduceri literare reușite, care a văzut lumina tiparului, dar, în al doilea rând, înțeleg și discutarea unei traduceri literare in progress. Elementul mai special al colocviilor îl vor constitui, în al treilea rând, abordarea polemică a problemelor interesante, dar și a celor dificile, încă nerezolvate satisfăcător, apărute în cursul unor traduceri literare, ele fiind supuse dezbaterii celorlalți colegi. Aici poate apărea o muncă de colaborare cu un caracter deosebit, între traducătorii literari, ei putându-se ajuta unul pe altul.
Acest COLOCVIU are scopul și de a prezenta rodul muncii noastre, de-a ne întâlni, ceea ce poate fi și fermentul unor discuții despre breaslă, dar și, într-o mai mică măsură, de a lucra împreună. În continuarea acestui colocviu, eu văd crearea unui WORKGROUP pe internet, în care să continuăm – pentru cine are timpul necesar și își exprimă interesul – discuțiile asupra unor chestiuni mai dificil de rezolvat din operele literare în curs de traducere sau la care se face retroversiunea. (De notat că doamna profesorară Lidia Vianu, colega noastră, a creat de acum un forum pe internet privitor la traducerile literare, ea fiind și foarte activă în publicarea unor traduceri în limba română din limba engleză, ca și a unor retroversiuni în limba engleză pe internet.)
Cu privire la cărțile apărute: prezentarea o vedem făcută de către un critic literar, dar și de către un traducător avizat. Pe de o parte va fi discutată valența literară a cărții, criticul, pe de o parte, dar se va face și o cronică de traducere, prin care se vor scoate în evidență valențele traducerii literare, pe de altă parte, acest lucru căzând în sarcina unui traducător avizat și cu propensiune spre o analiză aprofundată a actului de traducere literară.
COLOCVIILE se vor putea desfășura în parteneriat cu Universitatea București, cu Academia Română, Institutul de Lingvistică al Academiei Române, etc.
COLOCVIILE DE TRADUCERI LITERARE se vor desfășura lunar (în afară de lunile decembrie, iulie și august). Dorim ca aceste manifestări să fie co-finanțate din bugetul pe care Filiala îl va avea odată cu împărțirea contului ASB. Manifestările vor fi co-organizate cu editurile a căror cărți sunt prezentate, dar și cu sponsori. Nu dorim ca aceste întâlniri să fie finanțate exclusiv din banii Filialei de Traducere. În acest scop, Comitetul Director va întocmi un Regulament de organizare și desfășurarea a COLOCVIILOR DE TRADUCERI LITERARE, pentru a nu exista discuții inutile.
Comitetul Director ales în Ședința de alegeri din 16 septembrie 2013 se va decide asupra desfășurării COLOCVIILOR, ca și asupra cheltuirii cu măsură a fondurilor ce ne revin, dar și în conformitate cu legislația în vigoare.
Am discutat de acum cu prozatorul Nicolae ILIESCU, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București, pentru a ne acorda o sală timp de două ore, o dată pe lună. Ne-a cerut să-i spunem când dorim să facem COLOCVIILE, să stabilim o zi fixă și o oră, deoarece este disponibil să ne găzduiască în mod gratuit.
O altă necesitate pentru Filiala noastră este crearea unui WEBSITE, unde fiecare dintre membrii care folosesc internetul se pot informa în mod operativ asupra problemelor apărute pe parcursul perioadei în care nu ne întâlnim. Unul dintre primele lucruri care doresc să le introduc pe acest portal al nostru este Legea drepturilor de autor din 1996 – cu modificările aduse ulterior, pentru ca membrii Filialei de Traduceri Literare să știe cum să se apere în fața unor editori și instituții care ar avea intenția de a-i trage pe sfoară privind drepturile lor. De asemenea, cred că este util și Hexalogul pe care Irina Horea l-a tradus în română și constituie, la rândul lui, un ghid pentru un raport onest între traducătorul literar și editura sau instituția care solicită și publică lucrarea sau se folosește de ea. De asemenea, noul Statul al Uniunii Scriitorilor din România va fi introdus pe pagina noastră de web.
Odată cu o relativă independență ce va fi obținută de către Filială după validarea alegerilor de către Consiliul USR (CUSR) în luna octombrie, este imperativ necesar să creăm un logo al nostru, care va apărea în cadrul WEBSITE-ului, dar și a unor documente ale Filielei. De asemenea, conform modificărilor din Statut, se va crea un subcont al Filialei, se va confecționa o ștampilă a acesteia.
Un proiect de perspectivă este organizarea unui SIMPOZION DE TRADUCERI LITERARE, cu participare internațională – inclusiv a unor foruri internaționale la care suntem la ora actuală afiliați, cum ar fi CEATL și PETRA, reprezentanți ai Comisiei de Multilingvism ai UE, etc. – a reprezentanților editurilor importante din țară, a Ministerului Culturii, a TVR, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), reprezentanți ai Universității București, etc., care să dezbată nu numai chestiuni ale traducerii literare contemporane, să susțină comunicări despre anumite traduceri literare de excepție, să se abordeze tema statului traducătorilor literari în societatea românească, dar și în străinătate, cum se poate întări rolul traducătorilor literari în societate, ei fiind cei care cu adevărat re-creează o operă de artă scrisă, fiind alături de scriitorii din limba originală cei care asigură succesul acesteia între cititori, apoi important este să vedem care sunt punctele de vedere ale forurilor internaționale specializate în ce ne privește. (Nu vom acorda interesul și timpul nostru traducătorilor notariali, translatorilor de film, traducătorilor de lucrări științifice, etc. ). În cadrul acestor lucrări vom putea invita și membrii ai altor Filiale din țară, care sunt traducători literari apreciați, în afară de autori de traduceri din limba română din străinătate.
Se vor discuta însă într-o secțiune separată chestiuni arzătoare ale breslei noastre, nerezolvate după decenii de la momentul decembrie 1989 – pe care îndeobște USR nu și le asumă, argumentând că nu se încadrează în competențele ei – cum ar fi recompensarea traducerilor literare și raporturilor cu editurile, cu TVR și SRR, cu alte instituții ale statului; scopul acestor dezbateri, și anume remunerarea traducătorilor literari este în relație directă cu statutul traducătorilor literari în societate și respectul care li se acordă, cu modul în care sunt tratați. Odată ce multe persoane lipsite de cultură, de pe poziții de forță, consideră că orice posedă vagi cunoștințe ale unei limbi străine poate face o traducere literară în limba română, limba care a supt-o odată cu laptele de la sânul mamei. Chiar dacă problemele breslei noastre în ce privește relația cu editurile nu sunt acoperite de obligații concrete stipulate în Statutul USR, putem, totuși, organiza dezbateri de acest fel. De la care nu trebuie să lipsească nici avocați specializați în drepturile de autor și drepturile conexe, care pot, în viitor, să ne fie consilieri în probleme mai delicate. Pentru că eu nu cred că trebuie să abdicăm de la acorda sfaturi, în măsura posibilităților, și să îndreptăm pe o cale bună colegii aflați la ananghie, indiferent ce prevede statutul USR. Desigur, nu putem plăti necesitățile lor de natură juridică, dar sfătui, asta putem.
Acest SIMPZION DE TRADUCERI LITERARE este un proiect de anvergură, de respirație, care nu poate fi realizat înainte de primăvara anului 2015, pentru a fi reprezentativ, bine și clar finanțat, dar și cât mai cuprinzător și bine gândit.
Altă chestiune pe care dorim să o clarificăm – împreună cu colegii din Comitetul Director nou – este o mai bună cunoaștere a membrilor Filialei, în număr de peste 200. Acest lucru este necesar, așa cum sugera pe bună dreptate colegul nostru, dl. Sorin Mărculescu – să știm fiecare traducător literar al Filialei din ce limbi traduce și – cei ce se încumetă – în ce limbi fac retroversiuni; acest lucru este foarte important din două puncte de vedere: pe de o parte, membrii ai Comitetul Director și Președintele sunt uneori întrebați dacă știu un traducător dintr-o anume limbă sau într-o anume limbă de o editură, de o instituție, de o universitate, etc. Uneori nu știm ce răspuns să dăm. Pe de altă parte, vom ști cu precizie după această investigație pe cine să invităm cu predilecție la COLOCVIILE DE TRADUCERI LITERARE, atunci când se prezintă o traducere anume dedicată unei cărți dintr-o anumită limbă, cu toate că aceste colocvii vor fi deschise tuturor membrilor Filialei noastre, dar și unor invitați speciali.
Un alt deziderat al nostru este identificarea unui / unor critic/i literar/i și a unui / unor traducător/i literar/i care să facă într-o revistă / în mai multe reviste de prestigiu ale USR, alternativ, adică o dată la două săptămâni ceea ce ne lipsește cu desăvârșire în revistele noastre de specialitate: cronica de traducere. – să menționăm că în acest proiect dorim să includem toți traducătorii literari și criticii literari din țară, fără să ne limităm la București.Acest lucru l-a încercat, din câte știu eu, prozatorul și traducătorul Radu Paraschivescu în urmă cu câțiva ani. Pentru statutul nostru de traducători literari această inițiativă este absolut necesară. Dar să fie făcută cu onestitate, nu cum s-a întâmplat în trecut într-un caz anume, unde s-a constatat că persoana responsabilă, după o vreme a „obosit” și a început să traducă opinii din reviste străine și să le publice în nume propriu. Avem nevoie de oameni de o probitate morală deosebită, care să fie și remunerați pe măsură pentru această muncă dublă, și aceea de a comenta valoarea artistică a unei traduceri, dar a și face comparații stilistice, verificând atât originalul, cât și traducerea. Cronica de traducere nu există cu adevărat în peisajul literar românesc, în contextul în care apar sute și sute de traduceri, unele de o calitate deosebită, altele mediocre, iar unele slabe. Este mai dificil, deoarece o astfel de cronică implică o bună cunoaștere a ambelor limbi, pentru a putea decela virtuțile traducătorului și calitățile de scriitor al traducătorului. Sunt convins că o astfel de cronică de traducere este absolut necesară în peisajul nostru publicistic și ar contribui nu numai la creșterea prestigiului traducătorului literar, ci și la cimentarea meritelor traducătorului literar în conștiința publicului cititor și al admiratorului traducerilor literare de valoare.
O altă dorință a noastră este să existe mai multe întâlniri ale Comitetul Director anual, pentru a dezbate problemele secției. Acest lucru se poate face cu ocazia COLOCVIILOR DE TRADUCERI LITERARE, înaintea manifestările literare. În discuțiile noastre cu Nicolae Iliescu putem cere 2 ore, din care jumătate de oră să fie dedicată chestiunilor ce trebuie abordate cu celeritate de către Comitetul Direcotr. Iar altă dorință este ca cei care vor să candideze la această funcție, și anume de membru în Comitetul Director, chiar să fie interesați să facă ceva, nu numai să dețină o funcție, care pentru ei să fie mai degrabă onorifică, ci să participe activ, cu idei, la treburile breslei. Ar fi necesar ca ei să justifice candidatura lor în Comitet printr-un minim proiect de acțiune. În Regulamentul Comitetului Director, trebuie menționat că la două absențe nemotivate, membrul Comitetului Director va fi schimbat cu următorul de pe lista Ședinței de Alegeri ale Filialei de Traduceri Literare din 16 septembrie 2013.
Sunt de părere că ar fi cazul ca atât Președintele, cât și Comitetul Director să preia din inițiativele și proiectele dnei Irina Horea, pe care ea ni le va prezenta în cadrul Ședinței de Alegeri a Filialei de Traducători Literari din 16 septembrie 2013.
Vom colabora, punctual, în cazul în care vom fi solicitați – urmând ca acest lucru să fie decis în cadrul Comitetului Director – , cu alte Filiale din București la manifestări culturale. De asemenea, vedem posibilă colaborarea cu Filiale ale USR din țară.
De fapt, oricare dintre membrii Filialei de Traduceri Literare este invitat să vină la Comitetul Director, la Președinte cu idei constructive, pentru că bogăția reală a noastră sunt toți membrii Filialei.
10 septembrie 2013
Peter Sragher
Președinte interimar al Filialei de Traduceri Literare – București
