spot_img

„Textul și imaginea trăiesc atât de confortabil împreună, ca „Visătorii” lui Bertolucci”

Vineri, 24 mai 2013, ora 19:00, la Galeria 26 (Str. Dr. Staicovici, Nr. 26, Bucureşti), a avut loc solo-show-ul “The Beloved” de Simona Vilău, în cadrul Nopţii Albe a Galeriilor, ediţia a VII-a. Publicul poate vizita expoziţia până la jumătatea lunii iunie 2013. Andra Rotaru a dialogat cu Simona Vilău despre „The Beloved”, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

În cadrul Nopţii Albe a Galeriilor a avut loc vernisajul expoziţiei personale „The Beloved”. Expoziţia e populată de personaje ficţionale, reale, verbale, intime etc. Ai dialogat cu Max Blecher, de exemplu.

The Beloved (Prea-iubiții, n.n.) este o expoziție rezultată în urma unei selecții tematice ghidate de două subiecte intens emoționale – iubirea pentru ceilalți și anxietatea pierderii prin moarte sau dispariție, dacă permiteți folosirea ambilor termeni. Selecția a fost realizată de autoare înseși, fără sprijin curatorial extern și marchează trecerea de la un discurs construit pe marginea unui subiect împrumutat sau găsit, la un discurs emoțional-critic-seismografic născut în urma înregistrării unor evenimente esențiale, care transformă și care grăbesc procesul de regăsire a încrederii în propriul ritm interior și în propria intuiție afectivă. Max Blecher apare ca o “inimă cicatrizată”, ca un portret al fragilității încăpățânate și al sentimentelor care trec dincolo de un corset de beton clădit în jurul inimii. Restul personajelor sunt în mine, în vecini, în literatură sau pe stradă. Max Blecher dialoghează cu cei care se interesează de condiția sa, ceea ce îl face deosebit de neliniștit.

Expoziţia are mai multe construcţii: globală şi graduală. Un fel de  dublu „trick-or-treat”, pentru că cel care priveşte lucrările este determinat să gândescă şi să se raporteze la ceea ce vede secvenţial, apoi să integreze informaţia în propriul parcurs cognitiv sau emoţional, într-un fel de insight. Care a fost prima? Referenţialitatea sau aleatoriul?

Aleatoriul îmi place să cred că nu e aici, că l-am păcălit, dar poate că mă înșel. Referențialitatea e prima pe listă, cel puțin în cazul meu. Nu mă pot înstrăina încă de propria condiție și de propria experiență, care te trag înspre ele ca un aspirator. Locul în care ești, mirosul pe care îl simți, aerul pe care îl inspiri, părul pe care îl îndepărtezi, vocile care te apelează, rutina pe care ți-o creezi aproape că ajung să mă clădească pe mine în timp ce eu le înregistrez pe ele. Mereu am fost dependentă de mediu, chiar meteodependentă. Deci este clar referențialitate. În bună parte împletită cu vise (despre care nu știm exact de unde vin) și cu fluxul de informații cotidiene. Poate că ar fi mai bine să scriu simplu, fără desene, dar uneori nu mă pot abține. Cel puțin am ajuns la concluzia îmbucurătoare că cele două (textul și imaginea) trăiesc atât de confortabil împreună, ca Visătorii lui Bertolucci.

„The Beloved” reuşeşte o combinaţie mai mult decât fericită între textul scris şi desen. Cum ar arăta arta fără limbaj?

Arta fără limbaj nu există, arta e limbaj, însă arta cu text e o altă poveste – e o îngemănare dubioasă și fascinantă care se naște din mine firesc. Uneori sunetul îmi pare mult mai puternic ca imaginea, iar atunci aud aceste replici stranii, ironice, comice sau amare și le adaug în imagine, ele se adaptează și trăiesc armonios cu orice alt semn grafic de prin împrejurimi. Arta dezbrăcată de limbaj, pentru mine, este doar un zid vechi despre care nu știm nimic, putem doar să îl pipăim și să îl suspectăm de importanță.

Uneori apar şi personaje din desene animate. Apar în momente cu încărcătură deloc ludică, ca o ironie a sorţii.

Mickey Moușii sunt pe acolo ca niște corbi ai conștiinței. Folclorul urban mi-a deturnat părerea despre MM când am citit că Walt Disney avea simpatii fasciste, iar șoricelul peltic care mi-a ghidat copilăria mai tare ca Batman s-a dovedit că nu mai putea fi super-eroul meu după povestea asta cu fascismul. Așa că l-am clasat într-o zonă a decepției și a tristeții. Avem noroc totuși că în lumea de azi ne putem exprima așa de liber, chiar dacă nu e încă suficient.

Diptice, tablouri antonime, ironice sau sumbre. Care a fost cea mai isterică reacţie a unui vizitator după ce a trecut prin pielea personajelor din The Beloved?

Heh, cea mai isterică reacție a fost o femeie care afirma că era pișcată de țânțari în fața galeriei și că nu e posibil așa ceva. Cred că expoziția doar i-a potențat isteria, oricum habar n-avea unde se află. Alți isterici n-au venit până acum sau cel puțin s-au isterizat după sau înainte. Am invitat prieteni și mulți exuberanți, nu mă aflu într-o etapă în care caut confirmare publică sau statut, ci dialoguri reale cu oameni care simt la fel ca mine sau se situează undeva prin preajmă. Am totuși un discurs marginal.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508