spot_img

“Poezii” de Octavian Mihalcea

De curând, la Fundaţia Culturală Antares, a apărut volumul “Poezii” de Octavian Mihalcea.

“Prin titluri, explicit în „Bărbatul artei sângerează fluturi” sau concise în „Flagel” şi „Epicriza”, poetului Octavian Mihalcea i se face dor de „clasicizare”, editând la „Fundaţia culturală Antares” din Galaţi, în anul 2012, cartea „Poezii”, completând astfel careul său de aşi, cu care plusează în literatura contemporană, râvnind, ca orice perfecţionist, la cine ştie ce chintă roială. Absolventul de filosofie, masterandul în filologie, cititorul sutelor de cărţi, căptuşindu-i pereţii camerei sale(i-o fi asigurând protecţia fonică, termică sau, mai degrabă, cea împotriva mediocrităţii?), eseistul erudit(o veritabilă vocaţie pe care şi-o neglijează, iubind prea mult Poezia), solitarul Cetăţii(ezitant celibatar, la o vârstă când alţii s-au plictisit de căsnicie), Octavian Mihalcea, „vizibil” în paginile revistelor literare importante de la noi, şi, respectând, „nebunia secolului şi mileniului”, pe Internet, cultivă un stil propriu, rod al admiraţiei faţă de Ion Barbu, Dimov, Mazilescu şi Turcea. Un stil oarecum sofisticat, pentru valsatorul pe muzica rimelor, făcând trimiteri subtile spre adagiuri filosofice, trăiri cromatice, paradoxuri polemice, iubiri răscolind posibile linişti(nu ditiramburi trâmbiţate). „Odată emancipată de religii şi filosofii, Arta va putea deveni singura posibilitate de a mântui lumea!…Arta este acea scândură care ne poate salva, după un naufragiu”. Aşa grăit-a Brâncuşi, iat poetul pare a-i adapta „tehnica de lucru”, schimbând piatra, lemnul, bronzul cu trainice cuvinte. Pentru că Octavian ia blocuri mari din „masivul limbii române”, în care loveşte cu dalta propriilor simţăminte până aceasta capătă forma de poem. Îi repugnă explicitul, umplutura, baladescul, urmărind, aidoma urieşescului sculptor, esenţializarea, chiar asumându-şi prin aceasta, îngustarea pieţei de cititori (că tot e la modă marketingul). E de-a dreptul încântat, dacă e  receptat cum se cuvine „par les connaisseurs”. Oricum, dacă trăia acum câteva secole, ar fi vagabondat alături de Villon, în interbelic s-ar fi înscris la Clubul Matein al lui Barbu, iar în zilele noastre ar „citi” un absint la „biblioteca fluidă” a Muzeului Literaturii Române cu un alt Octavian pe care îl admiră, Soviany. Întru argumentarea credinţei mele în poezia sa ofer cititorilor poemul „Salvamar”. Doar patru versuri, cu o pauză de respirare după primele trei: „marea mult aşteptată/ fără ţărmuri/ a venit mult prea târziu// singurătate retezând capete”. Pentru ca în „Parolă” să ni se dea o verosimilă definiţie a poeziei mari: „loviturile filtrează poezia/ înainte şi după/ incendiul vertical// mereu cenuşa vorbelor frumoase”. În „Visul lui Gérard”(mai mult ca sigur că nu Depardieu, nevoit a-şi păstra tezaurul muncii sale, fugind de fiscul francez), ultimele cinci versuri ţin locul lungimii epice a unei poveşti de-a Şeherezadei: „aşteaptă jos drumul Orientului/ întregit cu întuneric/ sau unicul templu clădit/ afară din lume// bogăţia nu ajută pe nimeni”. Cromatica stihurilor şochează prin nuanţe nebănuite: „muzica valului topeşte albastru în albastru”, „spume verzi”, „trupul ca o pată roşie/ rugăciune topită/ a cărnii”, „de jos în sus cuţite şi culori”, „cruci galbene”, albastru-cub interior ondulând”. Ai impresia că armonia curcubeului clasic se prăbuşeşte din fragilitatea arcului peste orizonturile noastre, sfărâmându-se în cuburi ondulânde, aşteptând la întrebările clare puse măcar un simulacru de răspuns. Totul e să nu fii copleşit de naufragiul(pomenit şi de Brâncuşi!), de neocolit, chiar şi atunci când e…frumos: „pare că treapta/ se rupe/ în adoraţia limpezimii/ prin cumplitele geruri fine/ cele mai frumoase naufragii”. Câteva din poemele sale s-au născut din adoraţia estetică faţă de tablourile pictorului-poet Alex Ivanov, gata să cadă de greutatea de sensuri de pe simeze: „Portretul marchizei”, „Muza de piatră”, „Sfânta Taisia”, „Naufragiul de sub pleoape”(„ar putea vorbi acele culori plecate,/ traiul cercurilor stoarse”). Mulţi admiratori de-ai lui Brâncuşi nu i-au citit „Aforismele”: lămuritoare şi stelare. Şi autorul de „Poezii” lansează asemenea aforisme, desigur involuntar, în dorinţa de a comunica iubitorilor de frumos, ceva memorabil: „faima cotidiană asaltează aerul// ţintă pentru noi păcate”; „ar putea fi o cununie tăiată// de îngeri captivi”; „oricare an va începe sub semnul/ primăverii îngheţate”; „cuvintele sărută trupurile/ mai mult de sânge”; „aşa cum trece istoria/ fumul nu aduce liniştea/ varului stins eliberat/ în piatră”; „vitraliile vor privi înapoia trupului gol/ ce se pierde sub tuşele groase”; „cifrul adoarme deja trăit”. Cu a patra sa carte de poezie, poetul Octavian Mihalcea a scăpat de „Umbra lui trei”, ştiind că „o dată poţi să te ascunzi/ după casa luminii/ după ochiul stâng/ după flagel”. Dincolo de a fi citit sau comparat, el îşi doreşte, în sensul cel mai complex al tainei, să fie descoperit…” (Constantin  Ardeleanu)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508