spot_img

Ultima secvenţă din cadrul lecturilor publice organizate de USR

Miercuri, 28 noiembrie 2012, ora 18.00, la Uniunea Scriitorilor din România, Sala Oglinzilor (Calea Victoriei 115), a avut loc Seara „Toate artele cuvântului”, eveniment în cadrul programului“Scriitorii la ei acasă / Scriitori pe Calea Victoriei”. Au fost invitaţi: Gabriel Dimisianu (critică, memorialistică), Ioana Nicolaie (poezie), Irina Horea (traduceri), Horia Gârbea (dramaturgie), Marian Drăghici (poezie), Radu Aldulescu (proză). Introducere: Mihai Zamfir. Moderator: scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, secţia Poezie. Selecţia scriitoriilor invitaţi a fost asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul a fost realizat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Guvernului României. Coproducător: Radio România Cultural.

“Suntem la a patra secvenţă şi ultima din cadrul proiectului “Scriitorii la ei acasă/ Scriitori pe Calea Victoriei”. După ce, în celelalte seri, am putut asculta în lecturi publice câteva dintre cele mai importante voci ale literaturii române vii, din geografii şi generaţii literare diferite, astăzi e o seară cu un titlu generic, “Toate artele cuvântului”, în care sunt invitaţi dramaturgi, traducători, poeţi, romancieri, precum şi un distins profesor universitar, Mihai Zamfir. (…) Cu aceste patru secvenţe de lecturi publice, Uniunea Scriitorilor face un lucru important: dă literaturii române exact ceea ce i se cuvine, îi oferă un spaţiu public de afirmare. (…) Cel mai grav este că, în spaţiul public, vocea marilor noştri scriitori nu este cunoscută precum ar trebui, şi nu în concordanţă cu valoarea operelor acestora. Uniunea Scriitorilor face, astfel, un adevărat program care ţine de securitatea identitară a României.”, a deschis Dan Mircea Cipariu evenimentul.

Ierarhizări ale artei

“Mi-am pus întrebarea ce-i uneşte pe aceşti scriitori aflaţi în faţa dumneavoastră. Pentru că sunt de orizonturi diferite, origini diferite, de culturi diferite, provenienţe diferite. (…) Eu cred că-i uneşte faptul că au făcut cu toţii un salt mortal, periculos, au început să scrie literatură şi s-au ataşat astfel unui grup foarte periculos. Pentru că, a scrie literatură, pentru fiecare din ei, înseamnă o nouă identitate. Ei şi-au asumat o nouă identitate. Sigur, lucrul acesta poate părea normal, dar este profund anormal faţă de restul populaţiei lumii. Să spun că statutul literatului nu se compară cu al nimănui înseamnă să conturez un adevăr deja cunoscut. André Malraux spunea că limbajul artistic reprezintă un antidestin, în sensul că fiecare dintre cei care s-a decis să practice o artă şi-a înfrânt destinul. (…) Aceşti scriitori şi-au învins un destin comun. (…) Toţi aceşti scriitori care se află acum cu noi şi-au învins destinul. (…) Avem aici dramaturgi, poeţi, prozatori, critici, traducători. Care e mai important? Ani de zile, secole la rând, au existat ierarhizări ale artei. Poezia a fost considerată cea mai importantă. În epoca elisabetană sau în secolele XVII-XVIII, la curtea regelui Franţei, dramaturgia era pe primul loc. Din romantism, a trecut din nou poezia pe primul loc. Este vreuna dintre aceste arte superioare celeilalte? Aş putea să spun doar care este cea mai dificilă. Aş spune că sunt traducerea şi critica, istoria literară. Pe lângă inteligenţă, cultură, perspicacitate, acestora le trebuie şi o cunoaştere perfectă a limbii române. (…) Când e vorba de traduceri şi de texte critice, filosofice, nimeni nu are această scuză, toţi trebuie să ştie limba română, mai bine decât un ator care scrie proză, poezie. În acelaşi timp trebuie să se mute în sute de personalităţi diferite.”, a spus scriitorul, istoricul şi criticul literar Mihai Zamfir.

Primul invitat să citească a fost criticul literar şi memorialistul Gabriel Dimisianu, “o arhivă vie a literaturii române contemporane.”, aşa cum  l-a prezentat prof. univ. Mihai Zamfir pe scriitor.

Domnul Gabriel Dimisianu a citit o evocare a unei personalităţi de care Sala Oglinzilor şi Uniunea Scriitorilor sunt legate, şi anume Zaharia Stancu.

“Poezia a fost cultivată cu fervoare în cadrul ultimelor generaţii ale Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Ca profesor, priveai cu încântare ce se putea întâmpla într-un spaţiu în sfârşit eliberat, unde  energiile, oricând suplimentare ale tinerei generaţii, se puteau manifesta. Una dintre studentele care atunci a început să scrie poezie se află acum în faţa noastră. Dintre zecile de promisiuni literare, poetice, ale acelei perioade, ca reprezentant al lor, Ioana Nicolaie e o “floare din buchet.”, a prezentat-o prof. univ. Mihai Zamfir pe Ioana Nicolaie.

Aceasta a citit dintr-un volum de poezie în lucru, intitulat “Morişca”.

“Avem astăzi şansa de a avea printre noi nu numai o traducătoare extraordinară, dar, mai ales, una din reprezentantele acelei categorii fundamentale pentru cultura noastră. A traduce e o muncă infernală de altfel, iar ea traduce discret, continuu, marea literatură în limba română. (…) Irina Horea se află angrenată şi într-o operaţie mult mai amplă, mult mai dificilă, aceea de a intermedia prin revista Lettre Internationale marea literatură contemporană către publicul românesc.”, a prezentat-o prof. univ. Mihai Zamfir pe Irina Horea.

Irina Horea a citit un fragment din al doilea volum al aşa zisei autobiografii a lui J. M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel. “Îi invidiez pe toţi scriitorii, cei care pot să creeze marea literatură. (…) Avantajul uriaş pe care-l am ca traducător este acela că, dacă un text nu e foarte bun, dau vina pe autor. Autorul nu ştiu pe cine poate să dea vina dacă eşuează în demersul său.”, a spus Irina Horea.

“Măririle sociale vin şi pleacă. Avantajul cuiva care este şi scriitor şi are şi funcţii sociale înalte este acela că, după aceea, poate profita de ele, în sensul bun al cuvântului. Teatrul buf şi teatrul absurd pe care-l trăim nu ştiu cât vă satisface, însă vă va da material suficient pentru literatura ulterioară.”, l-a prezentat Mihai Zamfir pe scriitorul Horia Gârbea, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.

Horia Gârbea a citit câteva fragmente din “Vis de noapte-n miezul verii” de W. Shakespeare, precum şi dintr-o traducere în lucru.

“Suita poetică continuă cu poetul Marian Drăghici, poet discret, de bună calitate care, pe lângă poezia subtilă pe care o scrie, se consacră prin revista Viaţa Românească. Mulţi îi sunt îndatoraţi domnului Marian Drăghici şi domnului Prelipceanu.”, l-a prezentat prof. univ. Mihai Zamfir pe scriitor.

Radu Aldulescu ne-a modificat, într-un fel, limbajul prozei de după 1990. (…) Prin el, cuvintele neglijate şi-au făcut loc.”, l-a prezentat prof. univ. Mihai Zamfir pe Radu Aldulescu.

„Comunismul a fost un rău care a generat un rău mai mare. Cronicile genocidului se adună în apogeul epocii Iliescu-Constantinescu-Băsescu. În umbra lor am povestit, ca întotdeauna, mai ales ce am trăit. De la tinereţe pân’ la bătrâneţe şi totodată de la bătrâneţe tânjind spre tinereţe şi mai departe, revenind în permanenţă în acest punct terminus – aici mi-am tăiat inima în bucăţi ca s-o împart, aici l-am văzut pe fratele meu în groapă fără chip şi fără mărire, aici am şezut şi am plâns etc. Ori de câte ori mi-am permis luxul să inventez, soarta mi-a scos în cale numaidecât întîmplările, lucrurile şi personajele inventate. Un cerc vicios (oare de unde voi începe a-mi plânge faptele vieţii mele celei ticăloase?) pe care vreau să cred că l-am rupt definitivând acest roman, supravieţuind experienţei personale care l-a declanşat, salvându-mi iarăşi viaţa scriind.” , a citit Radu Aldulescu prezentarea de pe coperta a IV-a a volumului “Cronicile genocidului”.

„Acum aveţi o oarecare imagine a ceea ce se scrie în literatura română. Cred că toată lumea pleacă de aici îmbogăţită.”, a încheiat prof. univ. Mihai Zamfir seara „Toate artele cuvântului”.

Dan Mircea Cipariu a anunţat evenimentul de joi, 29 noiembrie 2012, ora 18:00, “Seara revistei Lettre Internationale”, în cadrul Serilor de Literatură Străină pe Calea Victoriei.

Mai multe informaţii la pagina web: https://www.agentiadecarte.ro/2012/11/seara-revistei-%E2%80%9Elettre-internationale%E2%80%9D-la-usr/

Andra ROTARU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508