Ioan Suciu, Matei Vişniec, Viorel Lică, Anca Stănescu, Daniel Ilea, Adi Dohotaru îşi lansează noi volume la Gaudeamus

nov. 20th, 2012 | By | Category: Eveniment

Editura Tracus Arte organizează miercuri, 21 noiembrie 2012, în prima zi a Târgului de carte Gaudeamus (standul ADPC, Romexpo, Bucureşti),  o serie de lansări de carte, titluri importante din literatura română contemporană.

Programul lansărilor:

ora 15.00

Ioan Suciu – “Candelabrul galben”

Prezintă: Cornelia Maria Savu

Ioan Suciu s-a născut în orașul Sibiu, la data de 2 mai 1948. A locuit în orașul Agnita, județul Sibiu, până în 1955, când s-a mutat cu familia în București, unde a urmat studiile liceale la actualul Liceu de Informatică din București. După absolvirea liceului, urmează cursurile Academiei de Studii Economice din București. Obțíne diploma de licență în științe economice în 1971. Lucrează în diferite instituții ca economist. Debutează cu proză în anul 1979 în revista România literară. Colaborează înainte de 1989 la revista Viața Românească și la Urzicaiar după 1990 colaborează și la revista Lucifer. Îi sunt publicate în revistele online Respiro și Egophobia diferite scrieri ale sale, iar din 1993, colaborează la revista Luceafărul.

  • Vânătoare de roboți, povestiri, București, Editura Albatros, 1982
  • Cu zâmbetul pe buze, volum colectiv, București, Editura Albatros, o povestire, 1989
  • Trei sute de trepte, roman, București,Editura Tracus Arte, 2011
  • Candelabrul galben, povestiri, București, Editura Tracus Arte, 2012

ora 16.00

Matei Vișniec – „Securi decapitate”

Participă: Ionuț Bogdan Ștefănescu, Iuri Isar, Ioan Cristescu

Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți) este un poet și dramaturg român, activ în acest moment în Franța, cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu.

Piesele scrise între 1977 și 1987 au fost cenzurate și circulau pe ascuns, doar poemele îi erau publicate. Între 1977 și 1987 scrie cu aviditate cîteva volume de poezie, numeroase piese de teatru, un roman și câteva scenarii de film. Cu excepția poeziei, celelalte texte sunt refuzate sistematic de cenzură; autorul reușește însă să-și fotocopieze piesele în numeroase exemplare și să le pună în circulație în mediul teatral și literar, un bun exemplu de samizsdat literar.

A fost membru activ al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. Înainte de 1989 i-au apărut în România: La noapte va ninge (Editura Albatros, 1980), Orașul cu un singur locuitor (Editura Albatros, 1982), Înțeleptul la ora de ceai (Editura Cartea Românească, 1984). Debutează în volum la Editura Albatros în 1980 cu culegerea de poeme La noapte va ninge. Publică mai multe grupaje de poezie, precum și fragmente de teatru, în principale reviste și ziare literare naționale și studențești: România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Cronica, Viața Românească, Vatra, Echinox etc.

În 1987, fuge din România și cere azil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză în 1993. În prezent locuiește la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internationale, și colaborează la diferite alte reviste franceze.

După 1989, devine autorul cel mai jucat în România, în București și în provincie, la radio și la televiziune . În octombrie 1996, Teatrul Național din Timișoara organizează un festival „Matei Vișniec” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. Fragmente din piesele sale sunt prezentate și în câteva manuale școlare alternative.

A publicat multe titluri în limbile română și franceză, literatură și piese de teatru. De-a lungul timpului a fost distins cu diferite premii

Securi decapitate este o ediție bilingvă (română – franceză), cu 18 ilustrații gravuri originale executate în tehnica aquaforte și aquatinta de : Matei Vișniec, Andra Bădulescu, Joela Vișniesc, Oana Maya Isar, Smaranda Isar și Iuri Isar.

De asemenea, cartea conține și două CD-uri cu poeme recitate de Matei Vișniec, în limbra română și în limba franceză, pe un fond muzical semnat și interpretat de : Ionuț Bogdan Ștefănescu.

Autor concept : Iuri Isar.

ora 17.00

Viorel Lică – Noul manual de ascuns trecutul

Anca Stănescu – Beție fără martori

Daniel Ilea Ale vieții oase roase

Prezintă: Cornelia Maria Savu, Radu Aldulescu, Ioan Cristescu

Viorel Lică: ”Volumul lui Viorel Lică propune cititorilor o poezie neoexpresionistă care nu exclude tensiunile soiciale. Elementele de biografie, ca și acelea ale istoriei recente, sunt bine ”camuflate” în versuri cu valoare de sentenție, cu originalitate aparte în peisajul poetic actual” (Cornelia Maria Savu)

Anca Stănescu „O distinctă coregrafie a absenţei ne propune doamna Anca Stănescu. Pierdută într-o mulţime fără chipuri ori nume, poeta îşi caută identitatea printre oameni şi obiecte care, în viziunea sa, au aceeaşi „însuşire”: indiferenţa.

Poemele doamnei Stănescu dovedesc emoţie şi profunzime dozate într-un inedit al metaforei. Corporalitatea acestui sentiment prinde şi glas şi, ca o forţă magnetică, capătă şi forma sintagmei tipărite. (…) Poezia doamnei Anca Stănescu practică un imagism depresiv, un discurs poematic ce îmbină trecutul, uneori nostalgic, cu un prezent aflat într-o continuă mişcare şi pe care poeta îl priveşte cu un ochi de o precizie cinematografică; uneori ideile sunt lăsate în urma imaginii ce capătă o forţă de sugestie de o pregnanţă mai convingătoare.” (Traian T. Coşovei)

Daniel Ilea s-a născut pe 13 martie 1963 la Baia-Sprie, Maramureș. A publicat proză și eseuri în revistele Vatra, Orizont, Familia, Art-Panorama, Cuvîntul, Dilema Veche. Trăiește în Franța din 1991, publicând proză și eseuri în Reuve Litteraire și Reuve des Deux Mondes din Paris.

”Sub formă de fraze, sentimente, întâmplări, oasele vieții sunt împrăștiate aleatoriu, la distanțe inegale, prin bătătura Europei : Maramureș, București, Normandia, Paris, Italia … Dincolo de datele de spațiu și timp, naratorul își cultivă consecvent un ton resemnat-cumpănit, care pare să ascundă și să protejeze o vulnerabilitate atroce. Lumea e mare, e o junglă străină, ostilă, nemiloasă la o adică, și totuși cel care o cutreieră își freacă oasele de zimții ei ascuțiți, o trăiește și o povestește, depune mari eforturi emoționale pentru a și-o face prietenă.” (Radu Aldulescu)

ora 18.00

Adi Dohotaru – Protestatarul. O istorie participativă

Prezintă : Iulia Popovici

Adi Dohotaru (n. 1983) este o combinație de istoric, publicist și activist social. A absolvit Facultatea de Științe Politice, Secția Jurnalism, a Universității Babeș-Bolyai și un master la Facultatea de Litere în aceeași universitate. Volumul său de debut se intitulează Anii 1960: mișcări contestatare în SUA și a apărut la Editura Eikon din Cluj în 2008. În prezent, este doctorand al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, unde studiază conceptele de revoluție și reformă în spațiul românesc la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Este membru al unor mișcări asociative ca Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC). Colaborator al platformelor on-line CriticAtac și Think Outside The Box.

Protestatarul. O istorie participativă descrie posibilitățile întrevăzute ale unei democrații participative dintr-o perspecti­vă activistă temperată adesea de auto-ironie. Exemplele de nesupunere civică, serioase și ludice deopotrivă, ilustrează potențialul formării unor mișcări asociative ce se vor multi­plica și întări dacă vom continua să reflectăm mai adânc asupra incongruențelor dintre un sistem capitalist și oligarhic, care a acaparat sfera relațiilor publice și private, și democrație, ca forum social cu acces egal. Conștientizarea acestor contradicții, incipientă în spațiul românesc și vizibilă la manifestațiile din iarna anului 2012, va conduce la conturarea unor coagulări contestatare mai ferme la adresa actualelor dezechilibre de putere.

Număr de vizualizări :1779


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro