spot_img

“Aşternuturi de ploaie” de Amelia Stănescu

Jurnalistul cultural Alina Costea, redactor la revista constănţeană Tomis şi colaborator al revistei Ex Ponto, a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro o recenzie la cea mai recentă carte semnată de Amelia Stănescu, intitulată “Aşternuturi de ploaie”, Editura Brumar. Redăm integral textul:

“Pentru cine mai citeşte poezie astăzi poate fi plictisitor, extrem de previzibil să parcurgă aceleaşi şi aceleaşi texte deflorate şi violentate ale coteriilor poeziceşti de la noi. Ceva în afara modei, a limbajului agresiv şi a unei imagistici la graniţa cu pornografia, ar face, cu siguranţă, diferenţa. În consecinţă ar putea să citească (ceea ce recomand şi încerc să determin prin aceste câteva rânduri) noul volum al Ameliei Stănescu, Aşternuturi de ploaie, apărut la eleganta editură timişoreană Brumar în condiţii grafice foarte bune. De menţionat postfaţa semnată Ioan Es. Pop, cu observaţii pertitente şi la obiect şi traducerea aparţinând lui Mădălin Roşioru, un traducător exersat, el însuşi scriitor, cu o ureche aparte pentru lirism şi ludic.

Textele adunate sub acest titlu- Aşternuturi de ploaie– destul de banal şi de…fluid, sunt neomogene. Probabil că s-au acumulat în timp (ultimul volum de poezie al Ameliei Stănescu apare în 2006, Mecanica firii), s-au sedimentat pe retina poetei până când au alcătuit un volum, asimetric, inegal, cu asperităţi şi aporii, dar un volum care se citeşte cu plăcere şi care transmite sensibil nişte gânduri de fată.

Aproape indiferentă la vreun trend (deşi încearcă uneori să şocheze, să instige, dar nu o prinde), autoarea afirmă clar şi repetitiv relaţia ei de iubire cu poezia. O iubire mai veche, resuscitată, o iubire de modă veche, fără swingeri sau alte derapaje inutile, o iubire la al cărui spectacol suntem invitaţi, voyeuristisc să asistăm. Astfel că, era firesc ca multe dintre textele volumului să se raporteze la una dintre marile teme dintotdeauna ale literaturii: scriitura, Dimineaţa scriu cărţi, Am nevoie de poezie, Pentru că am nevoie de cuvinte. În M-am reapucat de scris, confesiunea este directă, iar echivalenţa dintre scriitură şi sens, este strigată răspicat, ca într-un refren obsedant al sinelui: “pentru că  a venit primăvara şi am primit un A de tinichea/ pentru că joc într-o piesă pe care nu o înţeleg/ pentru că m-am îndepărat de mine şi nu mă mai regăsesc/ pentru că mă obsedează timpul care trece indecent/ pentru că nu te mai văd/ pentru că nu te mai aud/ pentru că nu mai eşti.” Iar în Tu, cel pentru care scriu ecuaţia cu substitute interşanjabile numite iubire scriitură devine evidentă. Un rol nodal în această  schemă a comunicării de sine îl deţine tu-ul care poate fi, logic, un el dorit, sedus, acapart, sau poate fi cititorul, indiferent de sex sau toate împreună. Dincolo de supoziţii, esenţială rămâne dorinţa auto-comunicării, conştiinţa că un celălalt este acolo şi percepe ceea ce scrii. Ca o paranteză, ipocrită mi se pare declaraţia multor autori cum că nu scriu pentru nimeni…

Şi pentru că literatura dintotdeauna se învârte în jurul câtorva teme majore, iubirea ca metaforă obsedantă nu putea să lipsească din discursul Ameliei Stănescu: Îmi aşez buzele pe gâtul tău, Despre iubire scriu, Fân, ace de brad, Pământ, insecte, larve, Toi e moi, Fericire eco. O mostră de ludic.. stănescian (cum altfel decât prin predestinare?!) în care eul exploziv se disipează în lume şi o recompune în acord cu propria sensibilitate exacerbată: “Eu am o lume a mea/ în care mă sinucid regulat/ am zile în calendar/cu nume de stupefinate/ am ţevi de eşapament sub pat/ şi plutesc/ (aşa am reuşi să te prind de fapt/ dar asta e cu totul altă poveste)/ gazul fâsăie permanent/ uneori mă sufoc dar/ mi-e bine/ pe pereţi am o listă cu drepturi care mi se cuvin/ printre ele e sculatul de dimineaţă/ visul cu ace lecţia de acupunctură de suportabilitate/ de rezistenţă/ la frig la întuneric la mâine la tine.” (Toi et moi)

O altă secţiune a volumului (mai redusă) cuprinde texte care înregistrează postmodern, însă într-o manieră prozaică puternic melancolizată, scene cotidiene. Aici Amelia Stănescu vrea să iasă din sine, să lepede haina feminităţii vulnerabile, să se scuture de aşternuturile de ploaie, să–şi tragă nişte jeanşi şi un tricou chic şi să iasă în lume. Iese cu bine şi din proba “neseriozităţii”, a ironiei, a străzii, după cum punctează şi maestrul Ioan Es. Pop în consideraţiile de la finalul volumului: “de multe ori, apetitul pentru faptul cotidian, pentru accesibilitate, ironie, autoironie şi chiar sarcasm o face pe autoare să execute fotografii la minut, foarte reuşite şi foarte expresive.” Din acest punct de vedere, cea mai reuşită bucată este şi cea care dă sfârşitul cărţii, Cu Iulia Pană, noaptea, sub ploaie, (text dedicat altei poete constănţene de calibru): “o las să creadă/ că am paşaport permanent/ la sala de fabricat dragostea/ (la mine în dormitor o mie de soldaţi parizieni/ au puştile articulate)/ ce am putea face să evadăm?! mă întreabă/ şi pentru o fracţiune de secundă/ mă imaginez căutând prin santoriniul ei/ scorbura în care cu grijă a ascuns/ un vres tridimensional cu ochelari de infraroşu/ o fuchsia şi-un brotăcel rătăcit/ cu care am reinventa lumea îndată/ sau am fugi fredonând…/ de nu ne-ar prinde urma/ tică al ei de acasă/ vreodată.”

Ca forme tarate ale discursului poetic de faţă, considerăm franţuzismele abundente (două texte se numesc Toi et moi, există inserţii de versuri în franceză şi nu percepem miza acestui melanj),  răposatul academism modern care amprentează textele de manierism (Schopenhaur, o veghe în lanul de secară, o mie de leghe sub mări), lexeme neinspirate, demonetizate prin abuz (colaj, alegorie, latente, orgasm moribund).

Dincolo de imperfecţiunile oricărui discurs, cea mai recentă carte a Ameliei Stănescu poate fi o variantă fericită pentru un răstimp de plăcere în compania învăluitoare a poeziei şi a câtorva gânduri serioase-neserioase de fată.”

Alina Costea

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508