spot_img

Repere valorice – Simpozionul „Dialog între culturi“

Asociaţia „Tineret pentru Europa” a organizat joi, 27 septembrie 2012, simpozionul „Dialog între culturi“. În deschidere, academicianul Basarab Nicolescu a susținut o strălucită conferință care a revelat importanța circulației între culturi ca unică șansă împotriva dezintegrării culturilor dar și transformării acestora într-o cultură unică. Cristina Poterăşoiu a trimis un amplu reportaj de la faţa locului, pe care-l redăm integral:

“Simpozionul a debutat cu o excepţională conferință susţinută de academicianul Basarab Nicolescu, primită cu mult interes de publicul numeros, în care a relevat importanța circulației între culturi ca unică șansă atât împotriva dezintegrării culturilor cât și a transformării acestora într-o cultură unică.

„Fără o metodologie a dialogului, a spus domnul Basarab Nicolescu, putem doar monologa. Când două persoane încearcă să comunice are loc o confruntare a prejudecăților, convingerilor și reprezentărilor subconștiente. Limbajul vehiculează aceste reprezentări subconştiente: folosim aceleaşi cuvinte dar înţelesul lor poate fi radical diferit. În cazul naţiunilor, culturilor, religiilor şi spiritualităţilor, faptul este agravat  prin existenţa a peste 6000 de limbi ale pământului care, fiecare, vehiculează propriul sistem de reprezentări şi valori, ceea ce poate degenera în conflicte.“

O cultură este o realitate simultan spirituală și transistorică. De aceea, dialogul între culturi trebuie realizat într-o perspectivă transdisciplinară. Referindu-se la faptul religios, Mircea Eliade a subliniat că acesta nu există în stare pură, fiind „totdeauna şi concomitent fapt istoric, sociologic, cultural şi psihologic. “1

Pe acest fundal, academicianul Basarab Nicolescu a concluzionat: „Dialogul între culturi nu este un ʽpariuʼ de ordin social sau politic ci unul epistemologic și spiritual“, identificând patru condiţii ale dialogului: „suspendarea prejudecăţilor, abandonarea logicii binare de tip DA/NU, identificarea nivelurilor de Realitate implicate în dialog și trecerea de la o paradigmă a simplicităţii la o paradigmă a complexităţii.“

În a doua parte a simpozionului, cei doi invitaţi, Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu, decan al Facultăţii de Psihologie și Știinţe ale Educaţiei, fondator al Institutului de Turcologie și Studii Central Asiatice din cadrul Universităţii Babaș-Bolyai din Cluj-Napoca, și Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Președinte al Senatului Universităţii Babaș-Bolyai, au avut intervenţii strălucite prin care au confirmat că „dacă între oameni sunt ciocniri, între culturi există doar împărtășiri.“

Profesorul Călin Felezeu a făcut o analiză, în context istoric, a valorilor culturii și civilizaţiei turce: „în timp ce, iniţial, islamul s-a dorit a fi o religie a reconcilierii, trăim azi iluzia unei reconcilieri sau drama unei falieri definitive”. De asemenea, domnul profesor a evidenţiat modelul de convieţuire etnică și relaţionare interculturală din Dobrogea, zona cu cel mai bogat mozaic etnic din România – turci, tătari, ruși lipoveni, greci, italieni, bulgari: „în Dobrogea, minorităţile etnice convieţuiesc cu majoritatea românească într-o admirabilă armonie lingvistică, religioasă și de tradiţii.“

La rândul său, părintele profesor Ioan Chirilă a spus: „pentru dialog, trebuie să avem o întâlnire, o redescoperire a sensului, o trăire în comun a înţelesului și o mergere împreună. Con-vorbirea este o vorbire împreună cu același glas, despre același sens, în timp ce dialogul este o comunicare de înţeles și o statornicire, o consonanţă a ţelurilor fiecăruia dintre noi cu ţelul final al existenţei.“

Simpozionul „Dialog între culturi“ a însemnat pentru cei prezenţi o adevărată imersiune în spiritualitate, care a demonstrat că, prin demersul transcultural, se poate restabili natura primă a ființei umane, unitatea cu ea însăși și cu lumea: „Ființa umană, în totalitatea sa deschisă, este locul fără de loc a ceea ce traversează și trece dincolo de culturi.“ (Basarab Nicolescu).

Cristina Poterășoiu

Tineret pentru Europa, organizatoarea evenimentului, este o asociaţie non-profit ce acţionează în numele tinerilor, pentru a crea – în timp – o structură care să susţină libertatea de gândire și de acţiune a tinerilor și să stimuleze implicarea acestora în viaţa socială, economică și politică a României.

1Mircea Eliade, Religiile, studiu din lucrarea Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane (traducerea din franceză a lucrării cu acelaşi titlu apărută în 1983 sub egida UNESCO), Ed. Politică, Bucureşti 1986, pp. 386-387.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. […] Pe acest fundal, academicianul Basarab Nicolescu a concluzionat: „Dialogul între culturi nu este un ʽpariuʼ de ordin social sau politic ci unul epistemiologic şi spiritual“, identificând patru condiţii ale dialogului: „suspendarea prejudecăţilor, abandonarea logicii binare de tip DA/NU, identificarea nivelurilor de Realitate implicate în dialog şi trecerea de la o paradigmă a simplicităţii la o paradigmă a complexităţii.“ (Reportajul integral de la faţa locului al doamnei Poterăşoiu poate fi citit pe agentiadecarte.ro) […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508