spot_img

”Duelul Viorilor” ajunge la Sibiu, Timişoara şi Cluj-Napoca

În perioada 12-25 septembrie 2012, Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru se vor duela arbitrați de pianistul Horia Mihail în contextul celei de-a doua ediţii a turneului naţional ”DUELUL VIORILOR”. Acesta se va desfăşura în oraşele Galaţi, Iaşi, Bacău, Piteşti, Bucureşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Cluj-Napoca. „Primul” duel al viorilor, din toamna anului 2011, s-a încheiat indecis, declararea câştigătorului – Stradivarius sau Guarneri – fiind amânată. De aici s-a născut necesitatea unui al doilea duel, Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru reîntâlnindu-se pe scenele din România pentru a se confrunta, arbitraţi de pianistul Horia Mihail. Redăm integral comunicatul primit de la organizatorii evenimentului, Radio România Cultural şi Accendo:

„Este un regal să ne întâlnim cu aşa ceva. Sunt încântat că am reuşit să ajung la un spectacol unic pe scena radioului nostru drag”.

„Nu mă pot hotărî, ambele viori sună extraordinar. Fiecare instrumentist are atuurile lui, particularităţile lui. Îmi este foarte greu să aleg între unul şi celălalt. Amândoi sunt la superlativ”, au declarat spectatorii care au avut norocul să mai găsească un bilet pentru confruntarea de la Bucureşti din cadrul celei de-a doua ediţii a turneului naţional „Duelul viorilor”.

Sala Radio a fost miercuri, 19 septembrie, absolut neîncăpătoare pentru cei peste de 1200 de iubitori ai muzicii ce au venit să asculte şi să admire deopotrivă două viori de colecţie, Stradivarius şi Guarneri, dar şi doi artişti de talie internaţională care le mânuiesc cu măiestrie, Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru. Aceştia se duelează pe scenele din România, arbitraţi de pianistul Horia Mihail, până pe 25 septembrie.

După ce s-au întâlnit cu publicul din Moldova şi cu cel din sudul ţării, cei trei instrumentişti pleacă spre Ardeal şi Banat pentru concertele de la Sibiu (Sala Thalia – 22 sept), Timişoara (Sala Capitol – 23 sept), Cluj-Napoca (Opera Maghiară – 25 sept.) Toate concertele încep la ora 19.

Duelul Viorilor va fi desigur o încântare şi pentru publicul din aceste oraşe, căci Liviu Prunaru, cel ce aduce pe scenă vioara Stradivarius, declară:

„Ideea principală este duelul, iar apariţiile noastre sunt considerate bătălii, dar fiecare poate să înţeleagă ce vrea din asta. Noi înţelegem că ieşim pe scenă să prezentăm ceva frumos, să îmbinăm sunete ale unor mari maeştri. Eu zic că amândoi cântăm cu mare plăcere şi că lucrul acesta se vede. Şi atunci bătălia nu ştiu cât e de bătălie, de fapt e o întâlnire între prieteni care fac muzică de plăcere şi, mai mult, reuşesc să şi prezinte cu succes publicului din ţară  două viori care merită din plin să fie cântate şi un repertoriu accesibil şi atractiv care să le pună în valoare”

Gabriel Croitoru, artistul ce foloseşte ca armă vioara Guarneri, spune la jumătatea turneului: ”Suntem cu toţii încântaţi de ceea ce s-a întâmplat până acum, răspunsul publicului este la nivelul aşteptărilor, la fel de cald ca şi cel de anul trecut. Acest turneu suscită foarte mult interes şi ne bucurăm să găsim doritori pentru genul nostru de muzică peste tot. Publicul este acelaşi atât în oraşele mari, cât şi în cele mici…”

Vioara Stradivarius construită de celebrul lutier italian în 1694, instrument pus la dispoziţia lui Liviu Prunaru de vestita orchestră Royal Concertgebouw – Amsterdam, al cărei concertmaestru este de şase ani şi vioara Guerneri del Gesu, datată 1730, instrument pe care a cântat nimeni altul decât George Enescu şi care este pusă la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul naţional George Enescu”, în patrimoniul căreia se află, se vor întrece într-un un program generos cu lucrări semnate de Johannes Brahms, Bedrich Smetana, Fritz Kreisler, Dmitri Şostakovici, Georg Fridrich Händel, Serghei Prokofiev etc.

Biletele se pot achiziţiona de la casele de bilete ale sălilor de concert în care se vor desfăşura recitalurile. Informaţii suplimentare pe www.duelulviorilor.ro.

În 1990, violonistul Liviu Prunaru, pe atunci în vârstă de 21 de ani şi student al Conservatorului bucureştean, pleca la un curs de vară în Elveţia.  Din acel moment a fost doar o chestiune de timp până a ajunge un artist de talie internaţională: cursul de vară s-a prelungit prin studii de specializare, statut care s-a transformat ulterior în asistent, apoi în profesor, pentru ca în perioada 2010-2011 să deţină funcţia de director artistic al Academiei « Menuhin » din Elveţia. I-a avut profesori pe Alberto Lysy (cu care a cântat pentru Papa Ioan Paul al II-lea « Dublul concert » de Bach) şi pe violonistul Yehudi Menuhin (fost elev al lui George Enescu). De şase ani este concert-maestrul celebrei orchestre Royal Concertgebouw Amsterdam, cotată drept una dintre cele mai bune din lume. Cariera sa solistică internaţională în plină ascensiune cuprinde colaborări cu cele mai importante orchestre din lume, precum London Philarmonic Orchestra, London Symphony Orchestra, Orchestre National de Belgique, Orchestra Filarmonică din Atena ş.a. Un număr mare de premii internaţionale, participări la festivaluri şi înregistrări audio se adaugă palmaresului său. Muzicianul cântă pe vioara pusă de dispoziţie de orchestra Royal Concertgebouw, Stradivarius « Pachoud » (1694).

Peste o mie de apariţii scenice în ţără şi străinătate înseamnă o carieră bogată pentru violonistul Gabriel Croitoru, prof. univ. dr la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, solist-concertist al Filarmonicii « Paul Constantinescu » din Ploieşti (din 1987) şi membru al Cvartetului de Stat « Transilvan » – Cluj-Napoca. A cântat ca solist alături de importante orchestre europene, printre care orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Sevilla, Cannes ş.a.

Distincţii de prestigiu obţinute stau dovadă a talentului violonistului român : Premiul al III-lea la Concursul « N. Paganini » – Genova (Italia), Premiul special al juriului la Concursul « Fritz Kreisler » – Viena (Austria), Premiul al II-lea la Concursul Internaţional « Zino Francescatti » – Aix-en Provence (Franţa) ş.a.

Muzicianul are în palmares mai multe apariţii discografice, printre care Integrala lucrărilor pentru vioară şi orchestră de P. Sarasate, alături de Orchestra Simfonică din Malaga. Din 2008, violonistul Gabriel Croitoru a câstigat dreptul de folosinţă şi cântă pe o vioară Guarneri del Gesu ce i-a aparţinut lui George Enescu şi se află în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu.

La doar 10 ani pianistul Horia Mihail debuta la Braşov cu Concertul în Re major de Haydn. A urmat cursuri ale Universităţii din Ilinois şi pe cele ale Boston University, unde a fost şi lector universitar. A susţinut recitaluri solistice şi de muzică de cameră pe patru continente şi a cântat cu numeroase orchestre din ţară şi străinătate. Alături de violonistul Alexandru Tomescu şi de violoncelistul Răzvan Suma, sub titulatura « Romanian Piano Trio » a susţinut cinci turnee naţionale de anvergură, iar alături de Alexandru Tomescu a participat la trei turnee « Stradivarius ». Din 2009 este solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, luând parte ca solist la turnee în străinătate alături de Orchestra Naţională Radio, precum cel de la Roma (2009), cel de la Expoziţia Mondială de la Shanghai (2010) sau de la Varna Summer Fest (2011). În aprilie 2011, artistul a sustinut un turneu naţional de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt intitulat „Pianul Călător”, continuat în 2012 cu un al doilea turneu solo în 22 de oraşe din ţară şi la Chişinău. În afară de cele două ediţii cu „Duelul viorilor”, s-a implicat şi în alte proiecte de turnee naţionale camerale intitulate „Cele trei dive”, „Flautul de aur”, alături de muzicieni români de talie internaţională precum Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu, Leontina Văduva, Ion Bogdan Ștefănescu ş.a.

PROGRAMUL RECITALURILOR – Turneul „Duelul viorilor”, ediţia a II-a:

J. Brahms: Scherzo pentru vioară şi pian (Liviu Punaru – Horia Mihail)

B. Smetana: Aus der Heimat pentru vioară şi pian (Liviu Punaru – Horia Mihail)

Fr. Kreisler: Tambourine chinoise pentru vioară şi pian, op. 3 (Gabriel Croitoru – Horia Mihail)

Ed. Elgar: Salut d’amour pentru vioară şi pian, op. 12 (Gabriel Croitoru – Horia Mihail)

J. Svendsen: Romanţă pentru vioară şi pian, op. 26 (Liviu Punaru – Horia Mihail)

Jenő Hubay: Hejre Kati pentru vioară şi pian op. 32 (Liviu Punaru – Horia Mihail)

D. Şostakovici: Vals din Suita a II-a (aranjament pentru vioară şi pian de Mugurel Scutăreanu)  (Gabriel Croitoru – Horia Mihail)

P. de Sarasate: Fantezia Carmen pentru vioară şi pian, op. 25 (Gabriel Croitoru – Horia Mihail)

G. Fr. Händel: Sonata pentru două viori şi pian în sol minor, op. 2 nr. 7

S. Prokofiev: Sonata pentru două viori în do major, op. 56

M. Moszkowski: Suita pentru două viori şi pian, op. 71 –  I. Allegro energico

Organizatori: Radio România Cultural şi Accendo

Eveniment realizat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional

Partener: Muzeul naţional „George Enescu”

Coproducători: Radio România Regional şi TVR

Sponsori: REVALID, JTI, Zamfirescu, Racoţi, Predoiu – Attorneys at law

Transportat de DACIA

Parteneri : Athenee Palace Hilton, Nissa, Societatea de muzica veche

Parteneri culturali: Casa de cultura a sindicatelor – Galaţi, Teatrul dramatic “Fani Tardini” – Galaţi, Filarmonica de stat din Iaşi, Filarmonica de stat din Bacău, Filarmonica de stat din Piteşti, Orchestrele şi Corurile Radio, Filarmonica de stat din Ploieşti, Filarmonica de stat din Sibiu, Filarmonica de stat din Timişoara, Opera Maghiară din Cluj

Parteneri media : Money Channel, Radio România Actualităţi, Radio România Muzical, Şapte Seri, Observator Cultural, BeWhere, Cultura, Radio France International, artactmagazine, agentia de carte.ro, Liternet, Crazydeal, România liberă, Accente, Style Report, Cocor, Cocor Media Channel

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508