spot_img

“Evul Mediu” de Adrian Mociulschi: O istorie culturală monumentală”

Doamna Claudia Moscovici (scriitor, critic de artă) a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un amplu text critic despre volumul “Evul mediu. Arhitectura şi muzica” de Adrian Leonard Mociulschi, apărut la Editura Curtea Veche, în 2011. Redăm integral textul (în traducerea Nicoletei Diaconeasa), care va fi publicat şi pe siteul Literature Salon.

“Evul Mediu cuprinde zece secole, din secolul V până în secolul XV, şi reuneşte o mulţime de moşteniri culturale diverse, începând cu prăbuşirea Imperiului Roman, până la dezvoltarea creştinismului, naşterea şi expansiunea Imperiului Islamic, la invazia vikingilor, maghiarilor şi sarasinilor. Este de la sine înţeles că şi istoria artei medievale este în egală măsură la fel de diversă, incluzând perioadele referitoare la arta creştinismului timpuriu, arta bizantină, cea romanescă plus arta şi arhitectura gotică.
Patrimoniul medieval ne-a lăsat impunătoarele bazilici ale creştinismului timpuriu; unele dintre cele mai spectaculoase catedrale din lume care au aparţinut perioadei gotice; manuscrise iluminate; vitralii impresionante.

E incredibil că această perioadă atât de vastă şi bogată din punct de vedere artistic si cultural e adesea numită depreciativ „secolele întunecate”, ca si cum ar fi exclusa din analele istoriei.
Adesea privită de către filozofii Iluminismului ca o perioadă neproductivă cultural- un timp al represiunilor religioase şi superstiţiilor- această caricatură a Evului Mediu a continuat în perioada modernă,
si uneori este prezentata in acest mod si in cursurile de istorie şi istoria artei în zilele noastre.

Istoria culturală monumentală a lui Adrian Leonard Mociulschi, „Evul Mediu: Arhitectura şi Muzica”, publicată de Editura Curtea Veche în 2011, regenereaza această perioadă, relevând prin proza sofisticată şi un scris clar si lucid, unele dintre cele mai bogate moşteniri artistice ale acelor timpuri. Pentru a descrie bogăţia şi diversitatea culturală a Evului Mediu, e nevoie de un anumit tip de studiu: si anume, de o carte multidisciplinară; un hibrid.
Autorul specifică mai întâi ceea ce nu este cartea sa (p.10). „Evul Mediu” nu este o metaistorie (sau un studiu despre istorie). De asemenea nu este nici o istorie a artei sau un eseu filozofic, în ciuda analizelor filozofice.
În cele din urmă nu este nici un pamflet care dă naştere la polemici asupra perioadei medievale. De fapt, într-un anume fel nu e niciunul din aceste lucruri separat pentru că le înglobează pe toate la un loc: istorie a artei; argument convingător asupra bogăţiei artei medievale, a muzicii, arhitecturii şi o explorare filozofică nuanţată a epistemologiei artei şi ceea ce ne învaţă ea despre trecut si despre contemporaneitate.

„Evul Mediu” nu e uşor de categorizat deoarece proiectul său este atât de ambiţios încât nu cuprinde numai citeva secole dar si câteva domenii- arta, arhitectura,religia şi muzica, aşa cum titlul o sugerează-şi câteva stiluri de scriere şi tradiţii in istoriografie şi critica artei.
La fel de vasta şi ambiţioasă precum „L’histoire de longue durée”  a lui Fernand Braudel (şi o aducere aminte la tradiţiile „Annales” a istoriografiei) dar scrisă intr-um mod la fel de clar precum „Povestea Artei” a lui E.H Gombrich, „Evul Mediu” a lui Adrian Mociulschi este o carte care duce o importantă contribuţie tuturor domeniilor pe care le abordează- istorie, artă, filozofie şi critică-restaurând pentru cititorii săi bogăţia, diversitatea, nuanţele şi, mai presus de toate, splendoarea Evului Mediu.
Autorul ştie foarte bine că istoria nu e doar o înregistrare a evenimentelor trecutului. Este in acelasi timp o conservare şi o recreare a trecutului- şi a relevanţei sale- pentru fiecare generaţie nouă de cititori, deci pentru prezent.
Istoriografia este prin urmare, aşa cum Mociulschi explică, un exerciţiu creativ şi filozofic: „Trecutul nu este doar ceea ce a fost, ci este conştiinţa scurgerii vremii, aparţinând memoriei. Ceea ce înseamnă că reprezintă o experienţă raportată la subiectivitatea propriei noastre percepţii” (Evul Mediu, pp. 9-10). Să apreciem moştenirea culturală a trecutului medieval implică simultan intelegerea istoriei pentru ceea ce a fost- atât de diferită de culturile şi experienţele noastre de astăzi- şi constienta de caiile pe care le-am urmat ca să ajungem să fim cine suntem în prezent.
Prin urmare, istoria medievala reprezintă pentru Adrian Mociulschi  o călătorie epistemologică (învăţând despre trecut şi observând cum sunt influenţate societăţile noastre în prezent de către acesta) şi o descoperire ontologică (văzând ceea ce ne constituie pe noi ca fiinţe umane, lucru care nu poate fi studiat separat de trecutul nostru, deci de istorie). Pentru a oferi unul din multele exemple din această carte, autorul afirmă:
„Arta Bizantină, având drept cauză finală sacrul şi nu esteticul (chiar dacă se exprima prin forme estetice), este înscrisă în dimensunea religioasă şi, prin aceasta, se descoperă ca o poartă către transcendent. Icoanele erau privite ca ferestre către eternitate, bisericile simbolizau locul prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul comunităţii creştine, scrierile patristice constituiau veritabile tratate de filosofie şi teologie” (Evul Mediu, 35).
Adrian Mociulschi s-a folosit de o dublă expertiză, în muzică (Academia de Muzică din Bucureşti, 1998) şi în teologie (Institutul Teologic Catolic din Bucureşti, 2005) şi de o profundă cunoaştere a istoriei artei
şi a filozofiei pentru a introduce cititorii într-o istorie a Evului Mediu unde simţul minunăţiei şi apreciaţia splendorilor culturale ale acestei perioade strălucesc pe fiecare pagină.”

(Claudia Moscovici, traducere din engleză în limba română: Nicoleta Diaconeasa)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508