La Editura Polirom, în colecţia „Biblioteca Polirom”, va apărea volumul “Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich” de Kjell Espmark, în traducerea Angelei Martin. Romanul „Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich” este o imagine a contrastelor: fascism şi libertate, artă şi uniforme, integritatea umană aflată la limitele rezonabilului. Kjell Espmark atinge coardele dramei şi ale comediei umane într-o carte tulburătoare despre viaţa unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Război Mondial.
Apărută în 2004, la Stockholm, şi publicată ulterior în Ungaria, Franţa şi Spania, cartea nu este o simplă monografie despre Bela Bartok şi, cu atât mai puţin, un documentar. Povestea pe care scriitorul suedez o ţese în jurul lui Bartok este chiar curgerea firească – uneori năvalnică, alteori bulversată de episoade tragice – a vieţii unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Război Mondial. Oriunde se va afla artistul – în partea noastră de Europa, pentru a culege muzica în satele ungureşti, româneşti sau slovace, ori în universităţi şi săli de concerte din Statele Unite –, militantismul său civic va fi mereu călăuzit de „ideea fraternităţii popoarelor”. Confruntarea dintre Bartok şi Goebbels, moment de mare tensiune epică, îi oferă lui Espmark încă un prilej de a-şi exersa abilităţile de introspecţie psihologică pe care şi le-a manifestat admirabil în întreaga operă romanescă.
„Adormind în compartimentul său din trenul cu care traversa întunericul ţării aflate sub stăpânirea cizmelor militare, Bartok a avut un vis. Un vis atât de intens, încât a reuşit să întreacă realitatea, ca forţă şi strălucire. Un vis pe care îl rememorează, punct cu punct, încercând să-i desluşească înţelesul.” (Kjell Espmark)