În perioada 22-25 septembrie 2011, scriitorul Radu Aldulescu este invitat de onoare la evenimentul „Zilele Culturii Călinesciene”, ce se va desfăşura la Oneşti. Evenimentul, ajuns la cea de-a 43 ediţie, este organizat de Fundaţia Naţională „G. Călinescu” în colaborare cu Primăria Municipiului Oneşti. Vor mai participa importanţi scriitori şi critici literari, dintre care: Emil Brumaru, Ion Pop, Ioan Holban, Alex Ştefănescu, Al. Cistelecan, Paul Cernat, Tudorel Urian, Vasile Spiridon, Petru Cimpoeşu.
“Ana Maria şi îngerii”, cel mai recent roman apărut la Cartea Românească în seria de autor „Radu Aldulescu”, a fost nominalizat la Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, pe anul 2010. În acelaşi an, romanul a mai obţinut o nominalizare la Premiul Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi”.
În “Ana Maria şi îngerii” este evocată povestea dură a vieţii unei femei: mama Anei Maria, Mariana, a fugit din România în 1987 şi a locuit la Viena douăzeci de ani. Cei mai importanţi ani din viaţa ei. O perioadă în care, alături de fiica ei, a încercat să-şi înfrunte destinul şi să lupte cu boala necruţătoare a copilei. O boală cu nume de fiară: Lupus.
O viaţă de om, la sfârşitul căreia rămân amintiri şi o mărturisire făcută întregului univers.
Din dragostea şi durerea unei mame s-a scris această carte, care nu este doar o poveste adevărată, ci şi un act de curaj. Curajul Marianei de a-şi dezvălui cele mai intime trăiri şi suferinţe şi curajul scriitorului, Radu Aldulescu, de a transforma realitatea în ficţiune.
„Romanele lui Radu Aldulescu au irupt în peisajul literar românesc cam aşa cum a apărut Rasputin la curtea Ţarului Nicolae, intrând cu opincile noroite în fiţele parfumate şi înzorzonate ale optzecismului, băgându-şi palmele muncite pe sub fustele Ţarinei proză scurtă şi, în general, neţinând cont de „progresele“ tactice/ teoretice ale prozei momentului. După ani buni de antrenament întru rafinarea ce ţinea loc de sinceritate, întru esopismul ridicat la rang de artă, apare un Aldulescu frust, decupat parcă atunci din lumea pe care o pune în faţa oglinzii. E salahorul care-i ţine loc fie de narator, fie de personaj principal, insul dezabuzat care nu se poate stabili nicăieri, tipul violent, în continuă luptă cu propria viaţă, golanul.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
„În ce mă priveşte, viaţa oricărui om este un roman întruchipând adesea o proiecţie a rugăciunii către îngerul dat omului spre păzirea sufletului şi păcătosului trup, pe când omul cu obiceiurile lui rele mâniază curata lumină a îngerului, izgonindu-l de la el cu metehnele cele de ruşine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia, cu neplecarea, cu neiubirea de fraţi şi ţinerea de minte a răului, cu iubirea de bani, cu necurăţia, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea fără de saţ şi beţia, cu multa vorbire, cu gândurile cele rele şi viclene, cu îndrăznirea spre păcate şi mai cu seamă spre pofta cea rea, trupească. Cunoscând-o şi ascultând-o pe femeia aflată în căutarea cuiva care să-i scrie romanul vieţii, am simţit în fiinţa ei, în vorbele şi-n toată povestirea ei un patos înlăcrimat al pocăinţei, care venea din aceeaşi rugăciune: cum voi putea să-mi cer iertare faptelor mele celor amare, rele şi viclene în care cad în toate zilele şi nopţile şi în tot ceasul? De aceea cad înaintea ta şi mă rog, păzitorul meu cel sfânt, milostiveşte-te de mine păcătosul. Fii mie sprijinitor şi Împărăţiei lui Dumnezeu mă fă părtaş cu toţi sfinţii; acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin!” (Radu Aldulescu)
Programul manifestării poate fi consultat aici
O carte hibrid, nici cal nici magar; autorul =un lustragiu din stirpea yankee de mult fumata . Amin!