spot_img

“Nimfa nestatornică” de Guillermo Cabrera Infante

La Editura Curtea Veche, în colecţia “Byblos”, va apărea volumul “Nimfa nestatornică” de Guillermo Cabrera Infante.  S-a crezut că celebrul volum “Trei tigri trişti” (Curtea Veche Publishing, 2010) va rămâne opera de căpătâi a lui Guillermo Cabrera Infante, însă după moartea scriitorului din 2005, văduva lui a scos la iveală această carte inedită.


“Nimfa nestatornică” arată clar toate aspectele stilului veşnic surprinzătorului Cabrera Infante: jocuri de cuvinte care îl facinau atât de mult pe neobositul explorator al limbii, referinţe cinematografice şi literare, gust pentru expresii populare şi acel simţ personal şi rafinat al umorului ce inundă fiecare dintre paginile cărţii.

Povestea cărții îl are în centru pe El, naratorul, jurnalist și scriitor, cu înalte pretenții intelectuale, care povestește cum s-a îndrăgostit de Ea, puștoaica de șaisprezece ani, blondă, prostuță și extrem de atragătoare. Ea pare un personaj de basm – are o mamă vitregă pe care vrea s-o ucidă – și, cu toate astea, foarte profan – își caută o slujbă pentru a-și câștiga independența etc. El este însurat, dar nefericit, ea este orfană și nefericită. El caută pasiune, erotism, ea caută ocrotire și stabilitate. El are aspirații intelectuale înalte – pretinde că e scriitor, deși lucrează la un ziar –, ea caută viața simplă. Întregul roman e construit pe contrastul între ținuta intelectuală a bărbatului și inocenta, frivolitatea și lipsa de cultură a femeii. Dialogul dintre ei scoate la iveală, de fapt, imposibilitatea comunicării – discursul lui e plin de jocuri de cuvinte și referințe culturale pe care ea nu le înțelege, iar complicitatea „culturală” pe care autorul o creează între narator și cititor o face obiectul unei atitudini permanent ironice. Finalul romanului surprinde, însă, o eroină masculinizată, lesbiană și cultă, radical opusă celei de la început. Schimbarea fundamentală a personajului este, în realitate, o schimbare de gen, iar din această nouă perspectivă romanul se dezvăluie ca o „demonstrație” de construire a genului în societate.

Bineințeles, toate astea pe fondul bine-cunoscut al muzicii cubaneze, al climei tropicale și al exoticei Havane.

“Nimfa nestatornică” e o carte în care continuă să trăiască cel mai pur Cabrera Infante, împreună cu acrobaţiile sale lingvistice, stilistice şi literare. O potenţare a arhitecturii Havanei visate. O carte a cărei coloană sonoră e compusă din cele mai încântăroare bolerouri. Un bolero care, aşa cum ştie toată lumea, nu e nimic altceva decât o baladă acompaniată de o farfurie cu fasole neagră.” (El Mundo)

„Romanul conţine tot universul lui Cabrera Infante, presărat cu un farmec aparte: muzică, poante, cuvinte care se asociază în jocuri – şi calambururi – fonetice şi o erudiţie dementă.

Romanul se concretizează într-un dicţionar pasionant, erotic şi întotdeauna ironic, transformat într-un manual despre cum ar trebui să se scrie în secolul XXI. O carte delirantă şi totodată tristă, melancolică.” (El Periódico)

Guillermo Cabrera Infante (1929-2005) s-a născut la Gibara, în provincia Oriente din Cuba. Renunţând la o promiţătoare carieră de medic, a început să scrie în 1947, devenind co-fondator al revistei Nueva Generatión, opozantă a politicii lui Fulgencio Batista, pentru a se înscrie în 1950 la cursurile de jurnalism ale Universidad de La Habana. Doi ani mai târziu, a fost închis o scurtă perioadă pentru a fi folosit anglicisme defăimătoare în povestirea Balada de plomo y yerro, apărută în revista Bohemia. Pasionat de cinematografie, în 1954 Cabrera Infante a publicat sub pseudonimul G. Cain critică de film în revista Carteles, al cărei redactor-şef avea să devină după trei ani, iar în 1959 a fost numit director al Institutului de Cinematografie, odată cu ascensiunea lui Fidel Castro. Căzând în dizgraţie din cauza blamării deciziei regimului de a cenzura un documentar realizat de Alberto Cabrera Infante despre viaţa de noapte din Havana, i s-a interzis să mai publice în Cuba şi i s-a propus poziţia de ataşat cultural la Bruxelles. După o ultimă revenire la Havana în 1965, a renunţat la diplomaţie şi s-a întors pentru totdeauna în Europa. „M-am născut în Cuba şi sper să mor în Anglia”, scria Cabrera Infante in 1983, lucru care avea să se şi întâmple: în 2005, Cabrera Infante s-a stins din viaţă la Londra, lăsând în urmă o operă fabuloasă: proză ficţională scurtă (Así en la paz como en la guerra, 1960; Delito por bailar el chachachá, 1995), proză ficţională amplă, pe care editorii şi criticii adesea au numit-o, în ciuda dezaprobării autorului, „roman” (Vista del amanecer en el tropico, 1964, care în 1965 avea să devină magnum opus-ul său sub titlul Trei tigri trişti; La ninfa inconstante, 2008, în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), proză memorialistică (La Habana para un Infante difunto, 1979, şi Cuerpos divinos, 2010, ambele în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), eseuri (Mea Cuba, 1991 ş.a.), scenarii de film (The Lost City ş.a.). Deşi mai discretă decât a altor membri faimoşi ai Boomului hispanoamerican, de care a încercat să se detaşeze în repetate rânduri, cariera lui Cabrera Infante nu a fost lipsită de apreciere din partea lumii literare, acesta primind în 1964 Premiul Biblioteca Breve, iar în 1997, Premiul Miguel de Cervantes pentru întreaga activitate.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508