De curând, a apărut numărul şapte al revistei de ştiinţă şi artă în tranziţie “Europa”, fondată în anul 2008 la Novi Sad, fondator şi redactor–şef Pavel Gătăianţu. Acest număr al revistei tratează fenomenul religios de astăzi în diferitele sale ipostaze.
“Sub aspect religios, noi, ca fiinţe, suntem ostatecii vii ai acelora care nu mai sunt și ai acelora care vor veni, cu alte cuvinte ai generaţiilor viitoare. Fiecare religie se definește, menţionează, filozoful macedonean Ferid Muhic, ca un dialog veșnic dintre proprii ei apartenenţi și cei decedaţi, cum sunt eroii, liderii naţionali, politici, sfinţii de la care așteptăm judecata și sfatul lor. Responsabilitatea mare revine, totuși, celor vii, pentru că cei plecaţi au făcut ce au putut sau cât li s-a permis. Cele mai mari religii provin din Asia, dar totuși civiliaţia din vest dorește să stabiliească un dialog între religii, ce devine un fel de mentor politic al religiei care ar trebui să fie responsabilă doar lui Dumnezeu. Vom găsi în acest număr și unele întrebări și răspunsuri asupra ecumenismului, dar și asupra credinţelor civilizaţiilor primitive, unde șamanul a fost păstorul tradiţional al turmei. Când este vorba de momentul actual, doar vom aminti gândul lui I.D.Sârbu care menţiona că biserica și clerul, timp de două mii de ani, au reușit să-l compromită pe Iisus prin diferite nenorociri, războaie până la schimbarea climei pe pământ. Religia trebuie legată de raţiune, în caz contrar trece la fundamentalism, care este și într-o anumită legătură cu globalismul actual. Învăţământul suprimă discursul știinţific în favoarea discursului neștiinţific, precum cel religios sau ideologic, care deja a ocupat poziţii în sistemul de învăţământ, în politică, mass-media, armată. Sociologii consideră că marxismul a fost înolcuit cu religia. Religia are un rol-cheie în promovarea valorilor ce reprezintă esenţa socetăţii democratice întemeiată pe multiculturalitate și pe diferenţe – este aprecierea liderilor confesionali într-o dezbatere de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Rabinul general al Rusiei, Barel Lazar, a subliniat în dezbaterea despre dimensiunea confesională a dialogului intercultural că Uniunea Europeană nu este doar o arenă politică și economică, ci în primul rând un spaţiu pentru comunicare culturală și confesională. Barel Lazar a spus că deosebirile trebuie păstrate și respectate, deoarece „Dumnezeu dorește aceste deosebiri”. Refrindu-se la declaraţiile unor lideri politici – că multiculturalismul în Europa dispare , el a spus că dacă va dispărea multiculturalismul, atunci va dispărea și Europa. Președintele în exerciţiu al prezidiului pentru probleme confesionale al Turciei, profesorul Mehmet Ghermez, a transmis că societatea multiconfesională nu poate fi constituită dacă anumitor subiecţi și grupuri nu li se va permite să se exprime în spiritul tradiţiei lor culturale și religioase . El a apreciat că liderii politici vor aduce o contribuţie socetăţii numai dacă vor intra în dialog cu liderii și instituţiile religioase, deoarece „religia se adresază direct conștiinţei omului și îl pregătește să fie sincer, să aibă simţul dreptăţii și să respecte sentimentele altora”. Ghermez a spus că trebuie recunoscută importanţa contribuţiei islamului la patrimoniul european, iar o metodă pentru aceasta este eliberarea de „atitudini eurocentrice”: „Datoria morală a liderilor politici și religioși este să nu renunţe la multiculturalitatea europeană în favoarea ideilor hegemoniste”, menţionează agenţia sârbă Beta.
În numărul de faţă al revistei ne-am propus să facem doar o incursiune în fenomenul religios de astăzi în diferitele sale ipostaze, și nu niște dezbateri strict dogmatice din domeniul cultelor. (Pavel Gătăianţu)
