spot_img

“Comunism şi totalitarism” de Stephane Courtois, unul dintre cei mai importanţi istorici contemporani ai comunismului

La Editura Polirom, în colecţia „Historia”, a apărut volumul Comunism și totalitarism de Stephane Courtois, în traducerea Anei Ciucan Ţuţuianu. Cartea va fi lansată la Bucureşti pe 11 iulie 2011, în prezenţa autorului. Stephane Courtois este unul dintre cei mai importanţi istorici contemporani ai comunismului. Universitar şi cercetător, Courtois este cunoscut în România datorită volumelor sale („Cartea neagra a Comunismului” sau „Dicţionarul comunismului”), dar prin participarea constantă la manifestările organizate de Memorialul Victimelor şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei, fiind rectorul Şcolii de Vară de la Sighet.


“Comunism și totalitarism” propune, după două decenii de la căderea Zidului Berlinulu, noi perspective asupra originii și evoluției totalitarismului.
În opozitie cu tezele tradiționale ale lui Hannah Arendt și George Mosse, care văd rădăcinile totalitarismului în statul nazist și în cel stalinist, Courtois subliniază rolul fundamental al lui Lenin și al bolșevismului în apariția acestui fenomen politic. Pe baza informațiilor extrase din arhivele de la Moscova, el redefinește rolul lui Stalin și natura crimelor în masă comise de regimurile comuniste – așa-numitul „genocid de clasă”, singurul fenomen care poate explica foametea din Ucraina sau asasinatele din Cambodgia. În final analizează memoria tragică a comunismului în Europa Centrală și de Est, memoria glorioasă a comunismului în Europa Occidentală – în special în Franța – și memoria paradoxală a URSS-ului în Rusia lui Vladimir Putin care îl reabilitează pe Stalin. Un capitol special este dedicat dictaturii comuniste din România și crimelor comise în numele acesteia.

“Structura lucrării reflectă evoluția gândirii mele, pe parcursul a zece ani.
Cartea se deschide cu „Lenin, inventatorul totalitarismului”; fără Lenin sau gândirea sa doctrinară, fără organizarea lui revoluționară, fără hotărâtoarea sa trecere la fapte din 1917, nu ar fi existat bolșevismul, acesta nu ar fi preluat puterea la 7 noiembrie 1917, nu s-ar fi creat primul partid-stat comunist. Cu riscul de a-i contrazice pe istoricii marxiști, susținători ai explicației prin structura și conjunctura revoluționară „împrejurările”, aici, rolul individului, al „marelui om”, este de neocolit. Chiar dacă noua documentare distruge mitul „bunului Lenin” – mult timp opus lui „Stalin cel rău” și prezintă un lider bolșevic extremist, fanatic, crud –  pe scurt, inventatorul fenomenului totalitar și al cortegiului său de crime împotriva umanității.
A doua parte este consacrată credinciosului său urmaș, Iosif Stalin, care nu numai că a înțeles natura regimului totalitar instaurat de Lenin, dar l-a și stabilizat și sistematizat, permițând astfel puterii sovietice și sistemului comunist mondial să dăinuie mai mult de trei decenii după dispariția „tătucului popoarelor”.
Această perioadă stalinistă implică, în al treilea rând, aplecarea asupra naturii criminale a regimurilor comuniste. Realizez că acest demers, care se referă atât la domeniul juridic, cât și la cel moral, este respins de către unii colegi. Totuși, mie mi se pare fundamental; cu condiția să se bazeze pe o documentare incontestabilă și bogată, istoricul nu se poate mulțumi cu o abordare pozitivistă destinată să ocolească interogarea valorilor unui fenomen istoric, chiar ale unei întregi epoci. Chiar dacă aceasta problematică deranjează foarte tare – oameni care se reclamă de la un Bine superior au instaurat un Rău absolut – și trimite încă o dată la comparația cu nazismul.
În sfârșit, ampla reînnoire a studierii istoriei comunismului, de 15 ani, nu lasă indiferente societățile contemporane. Deși această reînnoire contribuie la perpetuarea durerii victimelor regimurilor comuniste – în Europa Centrală și de Est, în fosta URSS, în China, în Cambodgia etc. -și le reactivează acestora memoria tragică, ea ranește, în schimb, profund memoria glorioasă a comunismului. Aceasta este încă vie în Europa Occidentală, unde comunismul nu a fost niciodată la putere și unde imaginea lui este asociată cu episoadele de recunoștință în memoria colectivă, ca Frontul popular, antifascismul sau Rezistența – în special în Franța și în Italia. Ea rămâne foarte puternică în Rusia, unde puterea postcomunistă încearcă, inclusiv prin mijloace permise și juridice, să ignore atât tragedia căreia i-a căzut victimă poporul rus, cât și responsabilitatea pe care o are puterea sovietică – deci și urmașii ei – în persecutarea popoarelor „eliberate” de către Armata Roșie și anexate cu forța Uniunii Sovietice, în timpul războiului civil, în timpul alianței Hitler-Stalin din anii 1939-1941 și în anii 1944-1945. Cât despre puterea chineză, aniversarea masacrului din piața Tiananmen din 1989 demonstrează că nu este pregătită să-și asume responsabilitatea. Acest dublu conflict, între istorie și memorie și între memoriile conflictuale, ar trebui să se rezolve cu răbdare, dacă vrem să depășim piața unică și reglementarea comună, pentru a obține o adevărată unitate de spirit în Europa.”, a scris autorul.

Stephane Courtois, istoric, director de cercetări la CNRS (Sophiapol-Paris-X). S-a specializat în comunismul francez și internațional și în totalitarism. Director al revistei Communisme, director al colecției „Democratie ou totalitarisme” (Le Rocher). Autor a numeroase lucrări, a fost mai ales artizanul principal al volumului Le Livre noir du communisme (Robert Laffont, 1997; trad. rom. Cartea neagră a comunismului, 1998) și a coordonat Les Logiques totalitaires en Europe (Le Rocher, 2006) și Communisme en France (ICES/Cujas, 2007).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508