Scriitoarea Angela Furtună, distinsă cu Premiul de Excelenţă al The World Organization of Bukovinian Jews

mart. 23rd, 2011 | By | Category: Eveniment

Scriitoarea Angela Furtună a primit Premiul de Excelenţă din partea The World Organization of Bukovinian Jews, care a plantat în onoarea ei 10 copaci în Ţara Sfântă, în pădurile de pe Muntele Carmel. Organizaţia, formată din prestigioşi oameni de cultură, universitari şi alţi profesionişti, apreciază la cel mai înalt nivel creativitatea şi spiritul de dreptate, lupta pentru denunţarea ascensiunii antisemitismului, efortul şi strategiile de cunoaştere şi înţelegere a Iudaismului, precum şi mijloacele literare, estetice şi etice utilizate de autoare în expresia sa literară, civică, politică şi socială.

“Gestul prin care The World Organization of Bukovinian Jews mă celebrează, prin plantarea a 10 copaci pe Muntele Carmel şi prin care îmi oferă Premiul de Excelenţă este inegalabil. Pentru un om spiritualizat, aparţinând în mod onest civilizaţiei iudeo-creştine, a ajunge pe Muntele Carmel înseamnă a urma o cale de martir dedicat Binelui, Adevărului şi Frumosului. Mă simt foarte onorată de preţuirea acordată operei mele civice şi literare, spiritului de dreptate şi atitudinilor mele publice, de partea celor  persecutaţi şi de partea valorilor. Simbolul Muntelui Carmel este nemurirea, şi este şi tinereţea – Muntele Carmel este veşnic verde. Numele lui invocă Grădina Domnului; minunea săvârşită acolo de Profetul Ilie îi consacră statutul de munte sfânt.

Cunoaşterea iudaismului şi înţelegerea acestei mari civilizaţii sunt fascinante; am încercat să împărtăşesc şi altora această taină, în scrierile mele din ultimii ani: ne aflăm în faţa unei culturi arhetipale, dotată cu resurse excepţionale de regenerare. Una dintre ele este civilizaţia memoriei şi arhitectura etică a neuitării; o alta este respectul faţă de texte şi faţă de cărţi – dublat de pragmatism şi de ştiinţa lucrului bine făcut; o alta este lupta împotriva clişeelor antisemite şi însoţirea ei neodihnită cu argumente credibile şi cu persuasiune serenă; o alta este gustul pentru artă, creaţie, invenţie şi pentru asumarea responsabilităţii. Însăşi creşterea Statului Israel (există, acolo, şi un veritabil Israel românesc, construit de mii de evrei români) a fost o pildă privind capacitatea de regenerare prin civilizaţie – în jurul limbii ebraice şi al unui proiect de ţară – a poporului evreu.

Europa de Est a pierdut un capital imens, după recentele politici antisemite nefaste din secolul al XX-lea fie din Holocaust sau din Gulag. Şi în România această mare pierdere este vizibilă,  prin diferite scăderi ce au urmat după Holocaustul transnistrean…

În anii din urmă, au fost recuperate orizonturi culturale iudaice inestimabile, care vorbesc – din păcate doar parţial (gesturilor de distrugere nemiloasă a urmelor iudaismului nu li s-a putut opune întotdeauna partea raţională a lumii noastre) – despre contribuţiile iudaismului şi a evreilor la prosperitatea şi la creşterea societăţilor est-europene sau central-europene din ultimele sute de ani.

Cu Bucovina copilăriei mele – din care, demografic vorbind, câte o treime erau reprezentate de comunităţile evreiască şi, respectiv, germană, adevărate generatoare de productivitate şi de urbanitate –, începea sfârşitul unei istorii care a civilizat practic această parte a Europei şi a modernizat-o. Prin comparaţie, declinul de azi e evident.

Reflexele bune ale acelei lumi aflate azi în declin îmi însoţesc paşii printre contemporanii adesea inutil zgomotoşi şi falsificatori de istorie. Din Kafka, apoi din Norman Manea sau din Moshe Idel ori din Vlasimir Tismăneanu, Aharon Appelfeld, Tony Judt sau din Monica Lovinescu, din Hannah Arendt şi din Paul Celan, vine către mine, irepresibil, chemarea de a rămâne, stoic, un bastion împotriva absurdului şi a ipocriziei.

…Pentru mine, ca poetă, semnul primit de la The World Organization of Bukovinian Jews are şi o altă conotaţie: imaginarul meu va fi mereu bântuit, de acum înainte, de cei 10 copaci ai mei de pe Muntele Carmel…Cum femeia-mireasă descrisă în Cântarea Cântărilor este inclusă în acest halou de spiritualitate („Capul tău este cum e Carmelul iar părul capului tău ca purpura împărătească” (Cânt 6, 5), reflectez acum la acest destin ideal. Da, există Frumuseţe tragică, mărturisesc.”, a declarat scriitoarea Angela Furtună, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro.

Număr de vizualizări :1074


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro