Horia-Roman Patapievici, Andrei Cornea şi Mihail Neamţu lansează “Stilul religiei în modernitatea târzie” de Anca Manolescu

mart. 18th, 2011 | By | Category: Agenda de carte

Marţi, 22 martie 2011, ora 18:00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti), se va lansa volumul “Stilul religiei în modernitatea târzie” de Anca Manolescu, colecţia “Plural M”, Editura Polirom. Volumul reprezintă o contribuţie esenţială privind criza de mijloace pe care le are la dispoziţie omul modern pentru a se orienta spre transcendent. Anca Manolescu este un important cercetător în domeniul antropologiei religioase, doctor în filozofie al Universităţii Bucureşti, excelentă traducatoare şi autoare a numeroase articole şi comunicări în domeniul antropologiei religioase şi al studiului comparat al religiilor, publicate în reviste ştiinţifice din România, Franţa, Italia sau Liban.

Eseu hibrid, unde invocarea unor teme şi texte spirituale se îmbină nu numai cu consideraţii din sfera studiilor religioase, ci şi cu tatonări sau intuiţii proprii, cu propria perspectivă a autoarei asupra problemei, “Stilul religiei în modernitatea târzie” este cel de-al doilea volum al Ancăi Manolescu apărut la Editura Polirom, după “Europa şi întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan” (2005, cuvânt înainte de Andrei Pleşu).

„Voi vorbi mereu despre «spectacolul» epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în vedere cadrul mental şi social în care ne mişcăm, faptul că el nu mai oferă simbolism anagogic, disciplină şi tehnici de înaintare, ordine verticală luminată de transcendent. E vorba aşadar despre un mediu civilizaţional şi despre definiţia pe care acesta o dă fiinţei umane. Dar e de la sine înţeles că umanitatea profundă a omului nu ţine de acest registru. Sigur că, absorbit de solicitările lui, modelat de normele lui care au obiectivitatea şi prestigiul date de un general consimţământ, omul îşi poate lăsa în letargie umanitatea profundă, îşi poate uita vectorul interior care îl leaga de absolut. Însă căutătorul spiritual se străduieşte dintotdeauna să facă diferenţa între «omul interior» şi «cele din afară», fie că e vorba de cadrul mental şi social al epocii sau de propria exterioritate, de aspectul individual al fiinţei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un «spectator participativ», responsabil şi angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanţat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, «conjecturi», urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ţi privi eul şi mediul în care trăieşti ca pe un spectacol”, a scris Anca Manolescu.

Poate oferi modernitatea târzie avantaje spirituale, când, se ştie, modernitatea s-a construit tocmai pe restrângerea la domeniul secular? Renunţarea la religie ca vector al destinului uman, cheie de interpretare a lumii şi cadru de civilizaţie este definitorie pentru această epocă. Reflecţia actuală de orientare metafizică sau religioasă e însoţită adesea de o critică a lumii moderne şi a crizei sale. Şi totuşi, pentru o serie de gânditori – între care filozofii religioşi ruşi de la începutul secolului XX, Simone Weil, iar mai aproape de noi A. Scrima –, criza modernităţii trebuie să fie valorificată.

Pe urmele acestora, autoarea se angajează într-o profundă analiză a unor aspecte ale modernităţii târzii ce pot căpăta valoare mobilizatoare, devenind astfel suport pentru parcursul spiritual.

Anca Manolescu este doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti. A fost cercetător la Muzeul Ţăranului Român (1990-2002). Domenii de inte­res: antro­pologie religioasă, studiul comparat al religiilor. Este alumna New Europe College, Institut de Studii Avansate din Bucureşti. În prezent este cerce­tator şi editor al Arhivei Andre Scrima de la Colegiul Noua Europă, editor şi traducător din Simone Weil, Andre Scrima, Rene Guenon. A publicat articole şi comunicări în volume colective şi reviste ştiinţifice (în România, Franţa, Italia, Liban) şi în reviste de cultură (Dilema şi Dilema veche, Secolul XX şi Secolul XXI, România literară, 22, Idei în dialog). De asemenea, este autoarea volumelor „Locul călătorului”. Simbolica spaţiu­lui în Răsăritul creştin (Paideia, Bucureşti, 2002), Europa şi întâlnirea religii­lor. Despre pluralismul religios contemporan (Polirom, Iaşi, 2005), Jurnal de inactualităţi (Paideia, Bucureşti, 2006), Nicolas de Cues ou l’autre modernite (L’Harmattan, Paris, 2010).

Număr de vizualizări :1208


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro