spot_img

Premieră naţională de balet: „Tango. Radio and Juliet”

Duminică, 12 decembrie 2010, ora 18:30, pe scena Operei Naţionale Bucureşti are loc premiera spectacolului de balet „Tango. Radio and Juliet”, o noutate atât pentru repertoriul teatrului, cât şi pentru întregul peisaj cultural bucureştean. Producţia se adresează unui public divers, de la iubitori ai baletului clasic până la cei care nu au păşit niciodată în sala Operei Naţionale Bucureşti. Tango. Radio and Juliet” este un spectacol în regia şi coregrafia lui Edward Clug, artist de origine română, stabilit în Slovenia, unde conduce compania de balet a Teatrului Naţional din Maribor.

Soliştii şi ansamblul de balet al ONB vor da viaţă celor doua lucrări coregrafice de dans modern, creaţii cuprinzând şi elemente de teatru-dans, pe muzica unor compozitori precum Astor Piazzolla, Goran Bregovic sau pe cea a trupei britanice de rock alternativ Radiohead – sonorităţi audiate pentru prima oară în sala Operei Naţionale Bucureşti!

Edward Clug a urmat cursurile Liceului de Artă din Cluj – Napoca (astăzi Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică “Octavian Stroia”), imediat după absolvire începându-şi cariera de balerin la Teatrul Naţional din Maribor, unde a interpretat numeroase roluri din repertoriul clasic şi modern. Începând din 1996, în cariera sa artistică s-a deschis un nou drum spre creaţia coregrafică. Primul său spectacol de autor, conceput la doar 23 de ani (în 1998), a fost chiar „Tango”, creaţie ce s-a bucurat de un neaşteptat succes internaţional.

Un pasaj solistic din spectacol (“Tango Blind”) a fost prezentat la cea de-a XVIII-a ediţie a Concursului Internaţional de Balet de la Varna (Bulgaria, 1998), unde a câştigat Premiul pentru cea mai bună creaţie coregrafică din ultimii 5 ani. De asemenea, a primit Premiul Special pentru cea mai bună coregrafie la Concursul Internaţional de Dans de la Nagoya (Japonia, 1999), Premiul pentru cel mai bun spectacol al Uniunii Artiştilor Dansului din Slovenia (1999) şi Premiul “Leul de Aur” la Festivalul de Teatru de Cameră de la Umag (Croaţia, 2006).

În anul 2005, Edward Clug a creat pentru Teatrul Naţional din Maribor spectacolul “Radio and Juliet”, creaţie care a deschis un nou drum al companiei către afirmarea în plan internaţional. Avanpremiera a avut loc la Festivalul de Dans Contemporan de la Volos (Grecia, 2005). Spectacolul a mai participat la Festivalul de Dans de la Biarritz (Franţa, 2007), la un turneu în Olanda (2007), în Italia (2008) şi la New Israeli Opera din Tel Aviv (Israel, 2008), la Festivalul de Dans de la Sintra (Portugalia, 2008), Festivalul Artelor de la Singapore (2008), Festival of Firsts de la Pittsburgh (SUA, 2008), la Festivalul Artelor de la Saint – Sauveur, ediţia a XIII-a (Quebec, Canada, 2009) şi la Festivalul Internaţional de Dans de la Seul (Coreea de Sud, 2009).

Edward Clug este nominalizat la premiile Golden Mask 2010 la categoria “Cel mai bun spectacol” şi “Cea mai bună coregrafie” pentru recenta sa creaţie “Quatro” (2010), spectacol realizat pentru starurile de la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, Leonid Sarafanov şi Denis Matvienko.

Pentru premiera naţională de pe scena ONB, Edward Clug a realizat – pe lângă regie şi coregrafie – şi conceptul de lumini (lighting design), cât şi colajul muzical. Decorurile sunt semnate de scenograful sloven Marko Japelj – care a semnat aproape 200 de lucrări scenografice pentru teatru, film şi televiziune, în ţări precum Slovenia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Italia, Austria, Germania, Grecia şi Marea Britanie. Costumele sunt creaţia lui Leo Kulas, artist croat care a conceput costume pentru mai mult de 150 de spectacole de teatru, balet şi operă.

Din distribuţia primei părţi – „Tango” – vor face parte soliştii: Alexandra Gavrilescu, Valentin Stoica (Blind Tango), Adina Tudor, Mihai Mezei (Tango Fatal) şi Diana Tudor, Bogdan Cănila (Tango Timid). În cea de-a doua parte – „Radio and Juliet” – spectatorii îi vor putea aplauda pe soliştii:  Bianca Fota (Juliet) şi Gigel Ungureanu, Bogdan Cănila, Mihai Mezei, Valentin Stoica, Virgil Ciocoiu, Takashi Okita, Raul Oprea şi Vlad Marculescu (Bărbaţii).

„De ce un spectacol de Edward Clug pe scena Operei Naţionale Bucureşti? De ce „Tango. Radio and Juliet”? Sunt întrebări pertinente dacă ţinem cont că vorbim de repertoriul celei mai prestigioase companii de balet din România, având o tradiţie în ceea ce priveşte calitatea artistică a reprezentaţiilor sale, recunoscută peste tot în lume.

Invitaţia pe care i-am adresat-o coregrafului Edward Clug de a monta pe scena ONB două dintre creaţiile sale se fundamentează pe mai multe raţiuni. Fără a-l închide într-un gen anume sau o stilistică specifică, discursul său coregrafic se articulează în spaţiul dansului modern, ba chiar al teatrului – dans. Argument important care se conjugă cu intenţia mea, în calitate de Şef al Companiei de Balet a ONB, de a dezvolta şi un repertoriu al spectacolelor de dans modern, păstrând astfel un echilibru între tradiţia baletului clasic şi inovaţia reprezentaţiilor modern – contemporane.

Pe de altă parte, deşi Edward Clug trăieşte de mai bine de 20 de ani în Slovenia, el este născut şi format în România. Iar dacă în anii ’90 toţi am fost, mai mult sau mai puţin, afectaţi de isteria de a părăsi ţara, ideea de a recrea o legătură cu aceasta m-a stimulat să-i caut pe toţi prin lume… Cred că arta este cel mai bun mijloc de a crea sau recrea punţi de legătură prin intermediul cărora să putem comunica, împărtăşi. Arta poate fi un antidot la uitare.

„Tango. Radio and Juliet” reprezintă de fapt gestul de gratitudine absolută al unui artist faţă de ţara în care s-a născut. Iar în acest sens, alegerea celor două titluri îi aparţine în exclusivitate creatorului Edward Clug.”, a spus Simona Şomăcescu – Şef al Companiei de Balet ONB.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508