La Editura Humanitas, în colecţia “Ştiinţă” va apărea volumul “Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor” de Albert Einstein, o mărturie excepţională pentru fizicieni şi, în acelaşi timp, laboratorul gândirii lui Einstein în care pot pătrunde şi cei neiniţiaţi.
1905 a fost un an miraculos pentru ştiinţă. Albert Einstein publică trei lucrări: una ţinând încă de domeniul fizicii clasice (în care dă o descriere a mişcării browniene), o alta despre efectul fotoelectric (şi care avea să stea la baza dezvoltării ulterioare a mecanicii cuantice) şi, în fine, articolul apărut în Zeitschrift für Physik, „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare“, actul de naştere al teoriei relativităţii. Unsprezece ani mai târziu, Einstein lărgeşte cadrul iniţial al teoriei (relativitatea restrânsă) într-o descriere care include şi câmpul gravitaţional (relativitatea generală) şi care modifică încă mai violent percepţia comună asupra realităţii.
În 1917, Einstein publică singura sa lucrare în care prezintă publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: “Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor”. Cartea, remarcabilă prin simplitate şi claritate, e mărturia capacităţii lui Einstein de a privi lumea fără idei ştiinţifice preconcepute şi de a ajunge până la esenţa ultimă a lucrurilor, în punctul în care intuiţia încearcă să surprindă principiile fizicii, iar imaginaţia construieşte experimente mintale sugestive.
Albert Einstein s-a născut la Ulm, în Germania, la 14 martie 1879. A studiat matematica şi fizica la Şcoala Politehnică Federală din Zurich între 1896 şi 1900. În anii 1902–1908 a lucrat ca expert la Oficiul Federal de Patenţe din Berna şi a publicat lucrări ce au atras atenţia lumii ştiinţifice, printre care prima lucrare despre teoria specială a relativităţii în 1905. În anii 1908–1914 a fost profesor de fizică teoretică la universităţile din Berna, Zurich şi Praga. În 1913 este ales membru al Academiei Prusiene de Ştiinţe şi numit director al Institutului de Fizică al Societăţii „Împăratul Wilhelm“ din Berlin, funcţie pe care o păstrează până în 1933. După publicarea teoriei generale a relativităţii în anii primului război mondial şi confirmarea uneia dintre predicţiile ei de către expediţia astronomică a Societăţii Regale de Ştiinţe din Londra (1919), devine cel mai cunoscut om de ştiinţă al vremii sale. O dată cu instaurarea regimului naţional-socialist, Einstein îşi dă demisia din Academia Prusiană de ştiinţe şi părăseşte definitiv Germania, stabilindu-se la Princeton, în Statele Unite ale Americii. În ultima parte a vieţii, Einstein este recunoscut nu numai drept cea mai mare autoritate din fizică teoretică, ci şi ca un mare umanist care încorporează în mod exemplar prin acţiunea lui socială şi culturală, prin luările sale de poziţie în problemele vieţii publice spiritul libertăţii, al justiţiei sociale, respectul pentru demnitatea fiinţei umane. Moare la 18 aprilie 1955, la 76 de ani.
Scrierile de interes general ale lui Einstein sunt reunite în două volume: “Mein Weltbild” (1931) si “Out of my Later Years” (1950). În 1917, Einstein publică prima expunere a teoriei speciale şi generale a relativităţii „pe înţelesul tuturor“.
„Puzderia” de posturi romanesti de tv. ne indoapa cu politica si manele.Toate acestea din banii nostri. Ma intreb de ce „alesii” (care au adus invatamantul interne in situatia pe care o vedem) nu impun un post de tv. prin care sa fie popularizate ( consultativ) si in exclusivitate,asemenea teorii si chiar probleme generale si speciale de fizica,matematica,biologie,filozofie etc!? Atunci de ce sa ne miram de faptul ca tineretul de la tara (lipsit de posibilitati materiale) nu se ridica la un nivel corespunzator de cunostiinte generale! Isi doresc politicienii nostri sa creeze si sa intretina o discriminare? Taranul nu-si poate permite sa-si trimita odraslele la studii in strainatate si nici sa le asigure consultatii acasa,astfel incat sa fie in masura sa promoveze treptele scolare. Despre inutilitatea sau ineficienta unor posturi actuale ale televiziunii romane s-a pronuntat si politicianul deputat Prigoana. Probabil ca si-a dat seama, ca si noi,de faptul ca surplusul de „manelism”,distractie si dans obscen care de multe ori nici nu ne reprezinta, nu este nici folositor cuiva. Cine i-o fi pus pumnul in gura?
Personal consider folositor restructurarea unui post tv. prin care sa fie transmise celor interesati cunostiintele de cultura generala conform unor programe (scolare) prestabilite.In acelas scop se poate renunta chiar la doua posturi tv. Si asa suntem in criza.